Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Din ciclul „Fraierilor, dimensiunea contează” Sistemul – a patra dimensiune

Zoom Din ciclul „Fraierilor, dimensiunea contează” Sistemul – a patra dimensiune

Sistemul – ca organizare socială – a apărut pe planeta noastră odată cu omul.

El a început în câmpiile Africii, odată cu mersul biped al primilor hominizi, și a ajuns să se rafineze odată cu sosirea lui Homo sapiens în grotele Europei. Primul Sistem în adevăratul sens al cuvântului a fost însă tribul, pentru că el a facut saltul de la strategia de apărare instinctuală, animalică și cât se poate de altruistă, în cadrul turmei, la organizarea socială perfidă, prin care cei mulţi depind de un conducător, în speță bruta cu coaiele cele mai mari. Încă din vremea marilor glaciațiuni puterea a corupt, pentru că liderul a confundat interesul tribului cu interesul personal, ceea ce este, până la urmă, ceva cât se poate de uman. Conducătorul avea cea mai mare ghioagă, cele mai bune femei din grotă și cea mai multă haleală. El era primul care prăjea ciolanul mamutului, cel care avea cea mai fragedă halcă de carne din cerb, el era cel care avea parte de cea mai bună blană de tigru, pentru care mureau la vânătoare mai mult de jumătate din bărbații nespălați ai tribului.

Lucrurile s-au complicat și au degenerat

însă în momentul în care a apărut șamanul și a înființat în cadrul tribului ceea ce noi numim astăzi politică. Ei bine, acest strămoș al politicianului de astăzi a învățat să umble cu tot felul de rădăcini și ciuperci care, consumate în anumite fierturi, te duc la sminteală temporară și te aruncă în transă. Generație după generație, șamanii au descoperit că, oricât de rău și de despotic ar fi șeful de trib, pulimea din grotă poate fi ținută fără probleme cu capul sub ghioagă dacă îi bagi pe fraieri în transă, dându-le sminteală și desenându-le cai și mamuți verzi pe pereți în care să arunce cu sulița. Este drept că au existat și băieți nemuțumiți, nu neapărat pentru că la ei ajungeau doar bucăți mici de fleică din ursul venit dezinteresat în grotă pentru a hiberna, ci mai ales pentru că lor le rămâneau cele mai nasoale gagici ale tribului, alea fără un picior, mușcate de leu, sau cele strâmbe, de la prea puțină mâncare. Din punctul de vedere al Sistemului, grota a fost mediul perfect, pentru că avea destul întuneric și cotloane unde creierii nemulțumiților să se împrăștie neștiuți de ceilalți nemulțumiți. Sistemul, așa cum era și firesc, s-a născut odată cu pornirea antisistem a omului.

Tipul de organizare socială, prin care șeful din grotă făcea ce vrea mușchii lui,

să ia el tot și să fie șmecher, și prin care șamanul să îl ajute să îi aburească pe cei din trib că așa e bine, a avut după stadiul de grotă un al doilea salt calitativ. Acesta a venit odată cu trecerea de la viața nomadă, de vânător și pescar, la cea sedentară, de agricultor și crescător de animale. Cu haleală mai multă, oamenii au avut timp și de sex așezat, cu adresă, nu doar de vânătoare de rinoceri lânoși și violuri random cu femeile la fel de păroase din trib. Mai mult sex a dus la lărgirea tribului, la creșterea populației, chestie ce a făcut necesară apariția mai multor șefuleți de trib și a mai multor șamani care să-l ajute pe marele șef în misiunea lui de mascul alfa. Astfel Sistemul s-a întărit, ceea ce a generat însă o atitudine antisistem și mai puternică. Cu mai mulți nemulțumiți care au acum și timp să discute între ei pentru că au mațul plin, scoaterea creierelor nemulțumite din cutia craniană a devenit un deranj prea mare pentru trib. Așa au apărut exclușii din comunitate, băieții și fetele antisistem care, la rândul lor, au creat alte triburi și, inevitabil, alte Sisteme. Sistemele între ele, fraților, nu s-au plăcut niciodată și ajungem astfel în Evul Mediu, apoi în ziua de astăzi, de la luptele între voievoizi, lorzi și conți la luptele între împărați, între generali și între comandanți supremi prin intermediul cetățenilor luați cu arcanul pentru a-și da ultima suflare plină de sânge în bătăliile ce au creat istoria, așa cum o știm.

De la spadă la halebardă, la mitralieră și până la racheta nucleară intercontinentală,

lupta între un Sistem și celălalt Sistem a mierlit zeci de milioane de oameni. Napoleon a fost un lider antisistem ce a venit pe valul revoluției să instaureze dreptatea, egalitatea și fraternitatea, adică acea masă critică a unui proiect capabil să scoată la luptă sute de mii de oameni împotriva celor care fac regulile. Înlocuirea monarhiei cu republica nu a fost însă suficientă și lupta Sistemului instaurat de Napoleon a trebuit continuată pentru a crea un imperiu ce va călca sub cizmele soldaților Sistemele celorlalți. Astfel, definiția de sistem a devenit mult mai largă și înglobează cultura, tradițiile, religia, apucăturile locale și valorile sociale. Marele succes al șamanilor este că au reușit să transfere credința supușilor de la un singur tartor al grotei la o putere superioară, supranaturală, pentru că numai așa au fost posibile măcelurile între musulmani și cruciați și arderile pe rug ale Inchiziției. S-a făcut trecerea de la șaman la preot într-un sistem în care regele și împăratul intrau perfect în schemă pentru că erau trimișii lui Dumnezeu pe Pământ. Preoții au reușit să asigure supraviețuirea Sistemelor ținând pasul cu evoluția societăților și au făcut astfel transferul de putere între credință și ideologie, de la incantațiile pastorale la politică, de la Biblie la Mein Kampf. Hitler, Lenin și Stalin au fost probabil cei mai de succes lideri antisistem ai omenirii, iar succesul lor se măsoară în milioanele de victime pe care le-au făcut în numele ideologiei ca regulă absolută a Sistemului.

Probabil că cea mai importantă constatare a omenirii la sfârșitul secolului XX

a fost că lupta antisistem duce invariabil la instaurarea unui alt Sistem ce va genera următoarea atitudine antisistem atâta timp cât schimbarea nu este totală, ceea ce, între noi fie vorba, este o utopie. Dar și mai important este faptul că nimeni nu pare să ia în seamă această constatare. Odată cu prăbușirea Zidului Berlinului s-au prăbușit și ideologiile. Comunismul a fost învins, lumea a devenit nu doar unipolară, dar și fără ideologie, stânga și dreapta și-au pierdut din substanță, la fel ca mișcările verzi, de centru. Privind Sistemul lipsit de ideologie, care pune bază doar pe conceptele economice, națiunile au văzut că regele este gol, că politicianul este, în fapt, șamanul care umblă cu ciuperci și sminteală în fierturi. Să fii în acest context politician înseamnă să fii corupt, impostor, mincinos și bulangiu. Societatea de consum pare să fie devorată de o nouă ordine mondială, cea a corporațiilor multinaționale, ordine care duce inevitabil la disoluția politicii. Lumea nu mai este condusă nici de politicieni, nici de generalii lor și nici măcar de bancherii care îi finanțează, ci de Corporație prin acționari și CEO. Nu ideile stabilesc viitorul umanității, ci banii. Globalizarea devine Sistemul, definit prin multiculturalism şi granițe permeabile care trebuie să șteargă diferențele culturale și identitățile naționale pentru a crea consumatorul universal și previzibil. Dispariția discursului antisistem rațional și înlocuirea lui cu un discurs bazat pe xenofobie, naționalism și rasism, ca reacție a indivizilor la schimbare, demonstrează însă că globalismul devine, din Sistem, antisistemul care vrea să demoleze ordinea națională, etnică, socială și religioasă. În acest context, rebeliunea socială a Occidentului de astăzi vizavi de globalizare și de corporatism nu contestă vechile valori în numele modernismului, ci luptă pentru revenirea la valorile tradiționale.

De la Berlusconi, Cicciolina, Le Pen, Farrage, Orbán şi până la Trump,

asistăm la derularea disoluției Sistemului creat de civilizația de tip european. Occidentalii și esticii, din California și până la granița cu enclava Kaliningrad, votează din ce în ce mai hotărât curve de lux, mafioți devorați de sindromul compulsiv al orgiilor sexuale, fotbaliști, patrioți de operetă, cântăreți, clovni, hater-i și oameni de afaceri care nu cred decât în propria avere. Orientul, la rândul său, și-a pierdut strălucirea reperelor culturii arabe și suferă, ca Sistem, același tip de disoluție, e drept că pe o cale diferită. Șamanul i-a luat gâtul șefului de trib, imamul devine stăpânul absolut și deschide calea către fascismul islamic, către ISIS și Al-Qaeda, ca armate de anihilare a celorlalte Sisteme din lume prin crimă și teroare. Rusia este aparent Sistemul cel mai stabil, pentru că de la Ivan cel Groaznic la Stalin, Brejnev și până la Putin nu a schimbat nimic. Prăbușirile imperiului țarist și apoi comunist nu au fost nici o clipă încercări de schimbare a Sistemului, iar Rusia lui Putin își trage forța, ca și Rusia lui Rasputin, din autoritarism și din empatia victimei față de călău. Acesta este atuul cu care Rusia așteaptă răbdătoare să stăpânească lumea, ca singură soluție împotriva ticălosului jandarm american, a jihadistului sociopat și a europarlamentarului hoț, gay și trădător. Putin, ca profet antisistem, împreună cu apostolii săi Farrage, Orbán și Le Pen, nu fac acum decât să folosească regulile sistemului democratic pentru a-l arunca în dictatură. Nu tancurile cu stea roșie pe turelă vor face treaba murdară, ci partidele susținute de la Moscova și diseminate adânc în angrenajul politic european. Ofensiva se vede cu ochiul liber chiar și în jurul nostru: priviți doar la Moldova și la Bulgaria și veți înțelege că rușii nu se vor opri până nu vor pune steagul Internaționalei Socialiste pe Reichstag-ul Angelei Merkel.

Cât de aproape este Rusia de victoria finală?

Iată-l, de pildă, pe Rémi Gaillard, un prankster francez de succes, al 17-lea din lume overall. Ce este prank-ul? Un fel de caterincă filmată și pusă pe Internet. Gaillard se deghizează și face mișto de polițiști și de tot ce înseamnă Sistem. A ajuns, în 2002, să se deghizeze și să se infiltreze la ceremonia de premiere a Cupei Franței la fotbal drept component al echipei câștigătoare și a fost felicitat personal chiar de președintele Chirac. A filmat caterinca și a transformat totul în viral pe Internet. Are milioane de vizualizări, de fani. Acum s-a închis în cușca unui stabiliment al hingherilor din Montpellier, se filmează, pune pe YouTube și spune că nu va ieși până ce nu va scăpa de la eutanasiere câinii și pisicile de acolo. Cere 50.000 de euro donații pentru a putea salva animalele și primește în timp record de la fani 109.000 de euro. Suma continuă să crească, iar mesajele au evoluat de la „Bravo, Rémi!” la “De un om ca tine avem nevoie!” și, în final, la „Candidează și voi vota cu tine!”. Rémi, cu vizualizări, fani și bani, este la un pas de a-și face partid și de a deveni prototipul noului tip de politică ce va accede la putere prin voința noului tip de electorat antisistem. Are fani în Statele Unite, mulți dintre ei care au votat deja cu Trump, oponenți ai globalizării, ca și susținătorii europeni ai brexiturilor, ai delirurilor naționaliste și xenofobe. Toți născuți în democrație, dar în același timp nerăbdători să ia beregata democrației, și mai ales toți dependenți de unealta principală a globalizării – Internetul.

Citeşte mai multe despre:

4 comentarii

  1. #1

    Apai domnule draga, aista-i teza de doctorat in “antropologie politica”, nu doar articol! Trebuie de urgenta inregistrata la OSIM, ca vine Puistu’ si zice ca-i plagiata dupa el… el care este un analfabet politic!

  2. #2

    E foarte interesant de aflat ce se va întâmpla dacă se va lua curentu`pe planetă!
    Tot la ghioagă și șaman sau am învățat lecția?!

  3. #3

    Da, bine zis! Dar, cum sā vā explic, vorbim de publicul activ, de participantii la internet, cā sā zic asa, dar nimeni nu pune la socotealā masele largi, populare, care au doar nevoie de un conducātor, de un Dumnezeu.

  4. #4

    Wow, istoria omenirii explicata celor tineri .

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

tn
Editoriale
  • O beție cu Marx

    26 mai 2020

    Un fermier german a încercat să se joace de-a Tarkovski cu naivii culegători de sparanghel din Ferentari, refăcînd pe plantația sa scena tulburătoare din filmul Solaris în care cosmonautul pierdut […]

  • Bătrînii noștri mor de tineri

    26 mai 2020

    Nu mai e mult și vom auzi cum a învins Klaus Iohannis epidemia de coronavirus. „Eu, Guvernul, celelalte autorități ne luptăm pentru viețile românilor, ne luptăm ca să scăpăm de […]

  • Conspirația incompetenților

    26 mai 2020

    România funcționează în virtutea inerției. Nu de azi, de ieri, ci aproape dintotdeauna. Mulți dintre concetățenii noștri, cam 2,5 milioane, cred că România e Bucureștiul. Alții cred că România e […]

  • Mozart pe colivă

    19 mai 2020

    Ca oaia bearcă ce-și ține coada iluzorie pe sus, Guvernul României le-a dat austriecilor o lecție de demnitate națională săptămîna trecută, obligîndu-i să trimită un tren special pentru româncelecare-i șterg […]

  • O nouă stafie bîntuie România: propaganda rusă

    19 mai 2020

    Propaganda rusă, poreclită uneori “propaganda pro-rusă”, e o specie eliberată recent pe piață, într-un moment în care anticorupția s-a demonetizat, Ciuma Roșie a trecut în Opoziție, iar pericolul maghiar, folosit […]