Abia ce s-au deschis ferestrele să iasă mirosul de crin stătut de pe catafalcul coaliției, că pe clanța unsă cu căcat a Guvernului Ponta a început să pîlpîie un fluture gingaș, cu chiloței de mătăsică, adus de-o briză tainică tocmai de peste Ocean.
Paisprezece ani de studiu i-au trebuit straniei efemeride (nu rîdeți, căci și hoașca Paula Iacob e în felul dumneaei o efemeridă, dacă socotim cîte miliarde de zile au trecut de la primul scîncet al Universului) să se întrupeze ca o balerină de la Balșoi Teatr între un dentist chelbos, pe care soarta tristă a acestei țări l-a făcut ministru al Sănătății, și un chelner morbid, costumat în general, pe mecla căruia ochii se rotesc precum mingiuțele de la Jackpot.
Domnișoara Einstein, plămădită în eprubeta Universității Maryland, hrănită cu lăptișor de matcă din stupii de pe Wall Street și care a dormit în brațe cu un pui de pernă umplut cu cimbrișor proaspăt cosit în campusurile universitare de la Wesley College, înfășată ca un pachețel de primăvară de marii plăcintari ai finanțelor publice americane într-un Certificate of Distinction in Teaching, Harvard University și Tutor Certification, College Reading and Learning Association, s-a întors, Doamne-Dumnezeule, la locul crimei (unde maică-sa a făcut imprudența să se întîlnească acum 34 de ani cu taică-su), ca să rostească în limba strămoșilor uitați o frază cu iz cozmîncian, ce-a căzut, întru nimicnicia noastră, ca o balegă de vacă pe imașul economiei de piață românești: “Orice bun român trebuie să-și plătească taxele”.
Păi, domnișorică dragă, orice idiot știe că la coadă la circa financiară ne simțim cu toții ciuvași, vietnamezi, scoțieni cu fustă și-n cel mai fericit caz fraieri români!
Oi fi auzit matale că filozoful Constantin Noica era cuprins de sentimentul românesc al ființei cînd își băga mîna în portofel?
Și cum de ai trecut așa de ușor de la hamburgerul texan la ciorbița dreasă cu usturoi a supraomului mioritic, de ne-ai gratulat cu un așa îndemn: “Cumpără usturoiul babei pentru că ești om. Plătește impozitul pentru că ești cetățean și ești astfel de două ori om”?
Desdemona, davai zdreanța, că mă înăbușă plînsul!
