Au încercat atîtea femei să mă cunoască,
Dar eu, precum muștiucul ce-și caută trompeta,
Le-am refuzat pe toate și m-am ascuns sub bască,
Visînd să intru-n tine, preascumpă Izoleta.
Și-ai apărut în dosul Guvernului, frigidă,
Și n-ai scîncit cînd hulpav ți-am descheiat fermoarul.
Aș mai fi pus la templul iubirii-o cărămidă
Dar tu, ca nesimțita, stai țapănă ca parul.
Eu, ce-am futut cîinește partidul Ciumei Roșii,
N-aș fi crezut că nu pot seduce-o pandemie.
La Vila Lac, de mîine, cînd vor cînta cocoșii,
Mă rog, ca Eminescu,„Te dă cu totul mie“.
Și îți promit că n-o să mai sug nici prin batistă
Salam săsesc, nici prafuri n-o să mai trag pe nas,
Ciupind la mandolină o melodie tristă,
O să îl bag în Mutter pe dictatorul sas.
Cineva spunea :
„Căutăm oameni deştepţi, ca să râdem ca proştii !”
Îmi pare bine că v-am găsit !