Rata șomajului în România a urcat la 6,4% în luna mai 2026, ceea ce înseamnă aproximativ 522.000 de șomeri. Nivelul e comparabil cu cel din perioada pandemiei, deși dinamica actuală este determinată în principal de încetinirea economică și presiunile din industrie.
Șomajul de azi nu e însoțit de măsurile masive de protecție socială aplicate însă în pandemie. Oriunde privești, fie că vin date din economia reală, fie că se fac prognoze pe baza datelor existente, cifrele României sunt dezastruoase. Timp în care trăim cu această unică victorie a tâmpiților: scade deficitul. Exact, scade deficitul pentru că s-a mărit TVA-ul și au fost dați afară profesori, plus că se impozitează o parte din pensii. Ar fi culmea să nu scadă deficitul, doar că o astfel de scădere a deficitului e ca și cum te bucuri – când ești sugrumat – că faci economie la oxigen.
Alt exemplu: România se află pe primul loc în clasamentul statelor membre UE care au înregistrat cele mai mari scăderi anuale ale volumului total al comerțului cu amănuntul, în mai 2026, comparativ cu mai 2025, cu un recul de 4%. Iar totul pe fondul unui pesimism și-al unei anxietăți economice de top: încrederea în economia României s-a deteriorat puternic, iar indicatorii de sentiment economic au coborât la niveluri comparabile cu cele din perioada pandemiei de COVID-19, ba chiar se apropie de minimele înregistrate în timpul crizei financiare din 2009-2010, potrivit unei analize realizate de Confederația Patronală Concordia.
E parcă acel moment imponderabil de pace și liniște care precede o mare prăbușire. Dar, vorba aia, am mai trăit noi prăbușiri și nu am murit, ba chiar e un mare avantaj, că după aceea nu poți s-o iei decât în sus.
