Mihai Eminescu a învățat să moară
cu mult înainte de-a muri la un azil de nebuni
și-a mai murit o dată
cînd a ajuns nume de cofetărie
în orășelele de provincie românești
întocmai cum a pățit-o și Mozart
care s-a jucat de-a v-ați ascunselea
în cimitirul săracilor din Salzburg
pînă ce negustorii de zaharicale
plictisiți să-l mai caute
i-au îngropat numele
în micile lor morminte de ciocolată
cu marțipan.
Astăzi politicienii lumii
ne învață cum să nu murim
dezvelindu-și fără pic de pudoare brațele la televizor
să se vaccineze
cu balele liliacului de peșteră chinezesc:
brațul de fecioară a lui Benjamin Netanyahu,
brațul ca bumbacul sudist al bătrînului Joe Biden,
brațul de tăietor de lemne al lui Klaus Iohannis.
Sărmanii de ei,
n-au înțeles
că moartea e o afacere strict personală,
că moartea ne aparține de drept,
că ei ne pot lua viața,
nu și moartea.
exceptional !