Dacă mă gîndesc bine, faptul că ministresa noastră de externe seamănă cu Horia Căciulescu nu e o nenorocire chiar atît de mare.
Și poetesa Nina Cassian părea o cămilă fără cocoașe, ceea ce nu l-a împiedicat pe prozatorul Marin Preda să o călărească prin 1954 cu mare drag, s-o lase borțoasă și s-o ceară chiar de soție.
Exista însă o mică piedică. Nina era căsătorită cu Al. I. Ştefănescu, activist harnic, director al editurii ESPLA, care, încîntat de relația soției sale cu talentatul prozator, făcea săptămînal naveta cu cîte un geamantan plin cu salam de Sibiu, șuncă de Praga și șvaițer la Pelișor, fosta reședință a reginei Maria, transformată de comuniști în casă de creație.
Preda insista să divorțeze fiindcă voia copilul, însă Nina ezita pentru că știa că nu va mai găsi un soț așa de îngăduitor ca Al. I. și într-o seară l-a anunțat pe Preda că a făcut chiuretaj. Prozatorul, care mi-a povestit toată tărășenia douăzeci și cinci de ani mai tîrziu, și-a făcut rapid bagajele și a plecat jignit la gara din Sinaia, oprindu-se taman în Techirghiol la o casă de creație unde avea să o întîlnească pe Aurora Cornu, marea iubire a vieții sale. „Fară să vrea, Nina, care era urîtă dar de un farmec nebun, m-a aruncat la celălalt pol, în brațele celei mai frumoase poetese din România. Nu putem spune că destinul e lipsit de simțul umorului, moncher, fiindcă dintr-un om prăbușit psihic, cum eram eu la acea oră, a reușit, la o distanță de 500 de km, distanța dintre Sinaia și Techirghiol, să mă vindece și să facă din mine, pentru o perioadă scurtă ce-i drept, un om fericit.”
Revenind la oile noastre, așteptăm ca farmecul ministresei noastre să facă explozie, fiindcă diplomație fară frumusețe se poate, cea mai bună dovadă fiind însuși Titulescu cel batrîn, care era mai urît decît Victor Ponta, dar de o delicatețe și o inteligență copleșitoare, care l-au înălțat deasupra tuturor diplomaților lumii.
Mai expresive decît supărarea
frumoaselor ce-mbătrînesc urît,
femeile urîte au candoarea
de-a-mbătrîni firesc în absolut
precum carenele acelor vase
ce nu vor acosta nicicînd la mal
femeile urîte sunt frumoase
ca suferința de la primul bal
cînd înlemnite sprijineau pereții
să nu se prăbușească în delir
căci blondele ce curentau băieții
habar n-aveau că-n vechiul cimitir
vor împietri și ele însă-n rama
unui fetid și tenebros muzeu:
„Asta e străbunica, asta-i mama
și asta cu zulufi sunt oare eu?”.
Maestre….Dvs rideti dar nu e chiar așa amuzant. Dacă bezmetica se înfige la Trump, la vreun summit NATO, și îi ciripește vreo două?! Cucoana e plecată cu sorcova rău de tot…
Iubito, ma gindesc la tine
ca un borfas la ceasul unui lord.
Si se ciocnesc in carnea mea drezine,
si caii fac atac de cord.
Nu mai tin minte daca era si in carte (parca da!), dar am revazut de curind filmul „Cel mai iubit dintre paminteni” (alta mincare de peste…) si mi-am amintit poezeaua (dintr-alea de scriu si eu, ma scuzati). Doar mi se pare ca se potriveste aici, nu stiu de ce, poate nu. Indoiala ma caracterizeaza. (Doubt is my middle name, cum ar veni in limba de azi. Totusi, avem cuvintele si expresiile noastre. Le avem: ce facem cu ele? Le dam sa le pape AI?)
Cu toata stima, A. Matita
Correct, ‘decat’ ca filmul respectiv este o mizerie, revoltator de prost, n-am reusit niciodata sa-l vad cap-coada.
Ce-i drept, nici romanul, cand l-am citit la vremea lui, nu m-a dat pe spate.
Nu va faceți griji
Avem un comandant suprem la armată. E os de râmă.
Bine că se compensează cu ministru apărării. Profesionist ultra .încă îl cheamă și OȘTEANU M. Va dați seama competență dacă l-ar fi chemat CAPITANESCU ?
Dle Dinescu, fara parere de rau, dimpotriva, pot spune ca nu am nici o rezerva in a cataloga aceasta productie scriitoriceasca drept execrabila.
Nici nu vreau sa ma justific, scriitura vorbeste de la sine, ba chiar transpira ceva si despre caracterul autorului.
Corect! Chiar nu conteaza cum arati cand , de la inaltzimea competentelor (*), scoti pe gura astfel de minunatzii:
„Ca est-european, pot spune cu siguranță că Zelenski nu va ceda în fața tacticilor grosolane și lipsite de respect ale lui Trump și Vance. Să nu uităm că OMUL nu a cedat nici măcar atunci când Putin i-a otrăvit soția”, a scris Oana Țoiu, referindu-se la președintele ucrainean Volodimir Zelenski. ( Postat pe 28. 02.2025, pe rețeaua X )
(*) C.V.-extras:
– 2009 – Licenţiată, examen de licenţă specializarea Comunicare, promovat la Facultatea de Jurnalism şi Știinţele Comunicării, Universitatea din Bucureşti, ciclu de licenţă de 4 ani;
– 2016 – Diploma de master, la SNSPA, la Facultatea de Științe Politice, specializarea Antropologie.(H.N./23.6.2025)
De mentionat ca dna. in cauza n-a lucrat nici macar o ora in afara ONG-urilor “progresiste” ( pe banii babacii Soros), sau a partidului idem, pana la a deveni deputat ( pe banii nostri, in ambele ultime doua cazuri). Sa-i uram „succesuri”!
P.S. Multa sanatate sotziei OMULUI!
Asa-i corect politic: sa mai radem si de barbatii neamului!