Prin anii ’90, șoseaua dintre Craiova si Calafat purta la gît în plină iarnă salbe de potîrnichi și de prepelițe, care spre a nu fi detectate pe cîmpul înzăpezit de vulpi și de ereți, recurgeau la această formă de camuflaj în alb-murdarul boscheților de pe marginea drumului.
În nopțile cu lună am văzut o sută de iepuri dansînd perinița și un șirag de vulpoi trecînd nepăsători pe lîngă dînșii, fiindcă urmăreau două domnișoare fugite de acasă în mantouri roșietice.
Sufocată primăvara de pesticide și pîrjolită toamna de focurile puse de marii fermieri pe miriște, Natura și-a făcut în trezeci de ani un harakiri prelung. Iepurii, potîrnichile și prepelițele s-au retras la muzeul „Antipa”.
Cele două vulpi care au mai rămas în tot județul s-au aciuit în casa unui bețiv care le cumpără, din ajutorul social, boabe Wiskas pentru pisici.
Jur pe ce am mai sfînt că în anii aceia am mai văzut prin sat și o altă specie pe cale de dispariție: țăranul român.
Am dat un anunț la mica publicitate precum că ăl de-l va găsi să mi-l aducă înapoi contra unei vedre de vin.
Am primit cinci milioane de scrisori de la Londra, Madrid, Viena și Machu Picchu, numai că mica mea cramă nu face față la cîte recompense ar trebui să ofer.
Nu va faceti probleme maestre. De gasit a fost usor, cu adusu-i mai greu. Asa ca nu va ramane decat ca vinul sa-l distribuiti ,,orasenilor” deveniti din ce in ce mai ,,tarani”. Cum de vreo 20 de ani n-au mai facut scoala pe aceste meleaguri generatiile astea noi s-au intors la origini ,,educati” de bunicii lor care n-au uitat de unde au venit. Doar va amintiti cum in anii ’70-’80, din lipsa de oraseni, orasele noastre s-au umplut de tarani. Prin unele orasele mai ponosite ale patriei ,,orasanul” modern inca mai taie porcul in fata blocului de Craciun.
Nu se poate să aveți și mari fermieri și țărani! Azi marele fermier exploatează mașinile agricole. Iar țăranul a devenit un pribeag deposedat de chiar acel lucru de la care-i venea numele. Ce n-au reușit în depopulare Genghis Han și ciuma, au reușit Traian-bey (beau, cum să nu!) și societatea deschisă. Pentru lumea satului, mai urmează liberalizarea și un binemeritat Amin! Vreo 10 ani de prosperitate pentru popi și diaconi, apoi liniște. Apoi gângurituri de prunci vietnamezi, siamezi, nepalezi etc.