Iohannis, pe o bicicletă fără roți

Ca și cum Poiana lui Iocan ar fi derapat într-un șanț în gura Oborului, auzii într-o zi doi negustori de piei de cloșcă ce stăteau la una mică, meditînd asupra epocii lucrului bine făcut:

– Ai văzut, bă, că a fugit nevasta lui Iohannis de acasă în scop caritabil? Și cum s-a luat neamțul după ea, călare pe bicicletă, da’ n-a prins-o, c-a avut pană și i-a trimis pe sepepiști la un magazin de pompe funebre să-i cumpere o pompă de umflat cauciucurile?

– Să nu te miri, că la cît e dă dăștept și cu capul lui de matematician, dacă socotește că și capra și bicicleta au cîte două coarne, mîine-poimîine dă un decret că amărîții de la noi din comună, care n-au posibilitatea să achiziționeze o bicicletă, au dreptul să pedaleze pe capră.

1 Iunie – Ziua Debilului

Cu o săptămînă înainte de alegeri, cînd zece mii de profesori cu rogojinile aprinse-n cap au ieșit în stradă, să priceapă Vodă ce sfară e-n țară, Marele Mut se juca în curte la Cotroceni, cu prichindeii, de-a Ziua Debilului. Adică se sărbătorea singur.

Deranjat de zarva de la porțile palatului, a întrebat cine-s fomiștii care-i strică petrecerea și, aflînd că foștii săi colegi vor să-l vadă la față, i-a trimis la negociat praful de pe tobă în odaia slugilor, că fluturele care s-a înălțat în văzduh își uită repede nu doar condiția de vierme, ci pînă și mireasma florilor de crin din care s-a adăpat.

Fiindcă profesorul Klaus Iohannis nu-și mai amintește cum profesorul Crin Antonescu l-a făcut marți membru de partid, l-a uns miercuri prim-vicepreședinte, spre a-și da împreună, joi la prînz, demisiile de onoare din pricina unor alegeri pierdute. Onoarea lui Iohannis a ținut pînă spre seară, cînd, întorcînd-o ca la Ploiești, și-a tras pe corp cămașa abandonată a lui Crin.

Ajuns președinte al României cu o cămașă de împrumut, liberalul de ziua a șaptea Klaus Iohannis, bîzîit de demonul inadecvării, și-a băgat propriul partid la murat în debara, ajutînd totodată social-democrația să sară pîrleazul responsabilității, folosind drept trambulină spinarea flască a tehnocrației. Trezindu-se pe nepusă masă într-o opoziție cît se poate de agreabilă cu cîteva luni înainte de alegerile locale, scutiți carevasăzică de plata deconturilor unor promisiuni neonorate, pesediștilor nu le-a mai rămas altceva de făcut decît să ronțăie cu poftă mana cerească pe care Crin Antonescu i-a pus-o lui Iohannis în traistă.