Senzația săptămânii trecute a fost materialul Recorder despre cum s-a infiltrat un ziarist în biroul unei firme de construcții care lucra cu bisericile din București. „Clanul Marelui Alb“ se numește reportajul incognito prezentat drept investigație și mulți s-au repezit să declare că aceasta, într-adevăr, ar fi investigația anului. Pe o piață care stă extrem de prost din punctul ăsta de vedere, este foarte posibil ca cineva să-i și acorde acest premiu, deși materialul Recorder, în ciuda faptului că a fost făcut în mai bine de o jumătate de an, nu reușește să dovedească mare lucru. Clanul este, în fapt, o singură firmă de construcții. Una singură. Nu apare nicăieri vreo dovadă directă care să ducă la patriarh sau la alte personaje cu adevărat importante din BOR. Show-ul este maxim, demonstrația tezei șubredă. Ușurința cu care Victor Ilie se infiltrează undeva pe la ultimul nivel al ierarhiei demonstrează, cumva, contrariul tezei. Dacă este suficientă o carte de vizită pentru a intra în ditamai sistemul infracțional, atunci nu prea putem vorbi cu adevărat despre o mafie, ci despre un grup de amatori cu gura mare, care se infiltrează și ei în Victor Ilie, păcălindu-l că ar fi mari scule pe sfintele bascule ale ortodoxiei românești.
Problema ridicată de către Recorder este aceea că BOR primește bani publici pe care nu-i justifică. La adăpostul acestei lipse de justificare se pot ascunde nereguli care înseamnă, de fapt, nici mai mult, nici mai puțin decât furt din banii publici. Este posibil să se întâmple așa, probabil că se și întâmplă. Problema e că Biserica pare și ea o victimă a rapacilor patroni de firme de construcții, care umflă prețurile la manoperă și materiale pentru a-și cumpăra mașini noi. Nu reiese de undeva că BOR sau oameni din BOR ar fura ei banii, ci, din contra, că sunt escrocați alături de instituțiile publice finanțatoare.
Exploatându-și momentul de glorie, Victor Ilie povestește, ulterior succesului avut de reportaj, că i-a povestit lui o sursă că DNA a vrut să-l audieze chiar pe patriarh, în urma materialului, dar s-a temut de impactul public. Mai degrabă, DNA s-a temut de ridicol. Nu convoci pe nimeni la parchet doar pentru a-l întreba dacă știe că este poreclit „Marele Alb“.
Ce este înduioșător, însă, e că autorul materialului despre BOR și finanțarea din bani publici a renovării de biserici descrie, cumva, tipul de păcăleală pe care îl practică unii ce s-au autoproclamat reprezentanți ai jurnalismului „independent“. Victor Ilie a fost cofondator al proiectului inclusiv.ro. Cei de la Inclusiv au strâns 100.000 de euro de la donatori, promițând că vor livra jurnalism de calitate. Au livrat în ritm de unul-două texte pe lună plus niște newsletter-e, de toți banii. Când banii s-au terminat, Victor Ilie s-a retras ofuscat, declarând că a participat la un Caritas de presă. Probabil că și în Inclusiv se infiltrase, pentru a afla cum se cheltuiesc banii în jurnalismul independent, dar încă n-a apucat să termine materialul cu dezvăluiri, pentru că deocamdată nu știe cum să spună câți bani a câștigat el însuși din respectivul Caritas de presă.
Genial! Multumim