Îți mulțumim că n-ai murit, tătucă,
și nu ești la „Antipa“ în borcan,
specia ta care-i de mult pe ducă
o plimbă un chinez în geamantan
întocmai cum s-au mai plimbat pe vremuri
coconii de mătase-ntr-un baston,
ființa ta ca sfintele totemuri
e traficată-n portul din Canton,
că tu ești primul comunist de marcă
ce-a violat baraca de consum
ca să te-nsori apoi cu ea de parcă
erai curat ca floarea de salcîm.
Și cum de mic ai supt la două mame,
n-ai pregetat, uitîndu-te în jur
la figuranții unei proaste drame,
să-ți vîri carnetul de partid în cur.
De-aceea-ți mulțumim, bătrîne Ilici,
că ai ieșit la vreme de sub pat,
că-n foametea acelor ani idilici
cînd n-aveam ce, pe tine te-am păpat.
