Ca oaia bearcă ce-și ține coada iluzorie pe sus, Guvernul României le-a dat austriecilor o lecție de demnitate națională săptămîna trecută, obligîndu-i să trimită un tren special pentru româncelecare-i șterg pe paraliticii vienezi la cur.
După ce au mînărit, cu ajutorul crupierului Adrian Năstase, ruleta privatizărilor, lăsîndu-ne orfani de bănci și de sondele de petrol, ne-am scos în sfîrșit pîrleala cu ajutorul îngrijitoarelor de bătrîni, băgîndu-i la cheltuială pe acești nemți injectați cu balcanism care nu s-au sfiit să-l îngroape pe Mozart la cimitirul săracilor și să-i ia apoi numele în deșert, transformîndu-l în bomboană.
Cu aerul că le trimitem și noi acum niște bombonele pentru colivă, în atmosfera glacială din Gara de Nord, vestalele românce, purtătoare de mască, au fost însoțite de felcerii costumați în cosmonauți ai domnului Tătaru care le-au dictat, ca la Viena, cum să se comporte în vagonul de dormit:
–n-au voie să comunice unele cu celelalte în timpul călătoriei;
–n-au voie să scoată capul pe fereastră și să-i facă bezele coronavirusului rămas pe peron;
–n-au voie să se uite nici măcar în oglindă, că-n vremuri de pandemie e periculos să socializezi chiar și cu tine însuți.
Ceremonia plecării celor 120 de doamne din Armata Salvării a funcționat ca un ceas elvețian.
N-au trecut nici cinci zile și ceasul elvețian s-a dovedit un știft: mii de români, umiliți ca sirienii la granița grecească, s-au frecat între ei ore în șir, făcînd un fructuos schimb de viruși în văzul Europei.
Chestias-ar putea numi ,,Întoarcerea fiilor risipitori cărora, în locul vițelului cel gras, li s-a tăiat cheful de-a mai trăi în România“.
