Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Panta rhei

romania100

­­­

Cînd am aflat că Partidul și Securitatea aveau pitulate prin văile patriei sanatorii speciale pentru tratarea nevrozei de sub bască și de sub șapca cu cosorob, am rămas ușor descumpănit, fiindcă nu-mi închipuiam că floarea rară a melancoliei și a depresiei ar putea îmboboci în sediile betonate ale Epocii de Aur.

Un vers celebru al lui Nichita Stănescu, “Poetul, ca și soldatul, nu are viață personală”, era de o nostimă cochetărie, căci în realitate el chiar a dus o viață exasperant de personală, pîrjolind păduri întregi de debutanți ce-au fojgăit prin preajma-i tot încercînd să imite cu un bețișor de chibrit fenomenul tungus ce locuia în două cămăruțe dintr-un bloc din Piața Amzei.

Versul cu pricina ar fi sunat mult mai corect astfel: “Activistul, ca și soldatul, nu are viață personală”, pentru că, atunci cînd și-o căuta cu tot dinadinsul și deraia de pe linia partidului, sau se sinucidea trăgîndu-și un glonț în cutia ucraineană precum celebrul ilegalist Chivu Stoica, înamorat la bătrînețe de o parașută, sau ajungea chiriaș al lăcașurilor de odihnă și tratament unde bîzîiau tovarășii cu “nervi la cap”.

Cuprins de o naivă indignare din pricină că activul de partid ne uzurpa nevroza pe care o consideram o boală de origine divină, care n-avea ce căuta în cartierul Primăverii, am comis atunci un poem ușor metafizic numit “Panta rhei”:

Panta rhei

Unde-și depune viața zațul divin și proza

nevroza lor a compromis nevroza

și primăvara parcă li s-a oprit în gît.

Cei ce au bani mănîncă mai mulți cartofi și-atît.

Pe dealuri ară proștii. Bolnavii mai la vale

cotrobăie-n femei și-n portocale.

Verzi de venin pe șanțuri stăm priponiți. La anu’

stîrvul pisicii va-ntîlni oceanu’

sau va rămîne-n port să-l lingă peștii

în timp ce ne-ngrășăm la țîța veștii.

Oricum o să ne rupem și noi de cartiere

cu mîinile-ncleștate pe halbele de bere

n-o să vedem prin ceață tot învîrtind gavota

cum chelnerul cenușii rînjind ne face nota.

 

Și iată că, după aproape o jumătate de veac, nevroza scapă ca vaca-n trifoi în lanul ofițerilor SIE ai României capitaliste, de nu mai știm nici noi, vorba lui Geoană, cîți nevropați mai sîntem.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.