Hiena nesătulă a ținerii de minte
a început să scurme din nou prin amintiri,
de am ajuns ca hoții netrebnici, de morminte,
să duc în cîrcă sacul defunctelor iubiri.
Țigănci ce dau cu tîrnul și mătură peronul,
ștergînd în urma toamnei frunzișul nevropat,
ar vrea, tăindu-mi calea, să umple tomberonul
cu fetele căzute din cer la mine-n pat.
Rebele și lascive, fugite de acasă,
s-au măritat aiurea și-au lepădat și prunci.
O, ținerea de minte e-o boală rușinoasă,
că pierd seară de seară ce-am cîștigat atunci.
Vreţi Corabia Nebunilor?
Intraţi pe mirceadinescu.ro!
La mulți ani!
Jos pălăria!