Războiul rece ca un foc de paie.
Labiș c-o jună-n cinematograf.
„Șezi ghinișor, bădie Niculaie,
îi zise ea, că-mi faci ciorapii praf!“
Lumea a rîs ca-n șezătoarea satului
și a aplaudat ca la congres,
rula un film, Baba o dă soldatului,
aproape sexy, cu subînțeles.
Ivan căzu rănit de bună seamă
și devușka se zgîlțîia de plîns,
și brusc pe toți ne-a secerat o teamă
că Labiș o să moară și el mînz,
că nu o să suporte nici zăbala,
nici hamul și nici biciul comunist,
tramvaiul îl pîndea, mînca-l-ar boala,
tramvai cu grade, orb și securist.
Dezbracă-te de moarte, hai coboară,
în pas de dans, că raiul nu e birt,
să te arunce chelnerii afară.
Vă rog, domnule doctor, un păhăruț cu spirt!
Descurc imediat șarada din poezea, „Baba o dă soldatului” face vorbire de un film, „Balada unui soldat (1959)”.
O nominalizare Oscar, o nominalizare BAFTA, o nominalizare Cannes, nota imdb: 8.1.
Neaparat imi fac timp sa vizionez alb-negru-ul.
Tatiana Samoilova pe post de baba?!
Aberații. Era vedeta plătită regește a regimului comunist și a murit de băutură, nu de securitate.
Labis era un pic contemporan cu Nichita Stanescu. Daca traia, s-a fi luat la intrecere, care are ficatul cel mai ciuruit.
Am inteles…Care sunt aberatiile?!