Sărăcie, rai, rai care erai

Prețurile cresc de aproape un an de zile, dacă nu chiar mai bine, dar președintele României ne-a spus că nu e chiar așa, că Putin e de vină pentru scumpiri. Prețurile energiei săriseră până la cer cu mult înainte de izbucnirea războiului din Ucraina, dar tot președintele ne-a spus că Putin e de vină.

Orban și Cîțu au condus unele dintre cele mai proaste guverne ale României din istorie, au împrumutat zeci de miliarde de euro, ducând datoria publică de la 35% la 50% din PIB în doar doi ani, dar Putin e de vină.

Sigur, Putin a început războiul, Putin a invadat Ucraina, Putin a făcut toate astea. Dar porțile spre sărăcirea în masă a populațiilor europene fuseseră larg deschise de multă vreme.

Niște oameni care nu sunt Putin și care se fâțâie plini de ifose pe la Bruxelles s-au chinuit doi ani să găsească soluții pentru a salva economiile puse pe butuci de către pandemia de coronavirus. Nu le-au găsit. Nu le-au găsit pentru că, mai degrabă, nici nu le-au căutat cu adevărat.

Ce i-a interesat, mai mult decât soluții reale, pe șefuleții birocrați ai Europei a fost să dea bine în cifre. După un 2020 catastrofal, cu nenumărate lockdown-uri, niște minți luminate au zis că este nevoie de creștere economică. Cu orice preț. Cancelarul german, președintele Franței, premierii Spaniei și Italiei, toți ceilalți președinți și premieri care se adună periodic să frece menta au început să-și arate unii altora statisticile și să se bată fericiți pe spate: „Da, băi, ce creșteri economice beton avem! Ce ne duduie economiile, ce bine le merge oamenilor…“. Doar că oamenilor nu le merge bine deloc. Pentru că, pentru prima dată de când se pune atâta preț pe acest indicator, creșterea economică, aceasta este obținută nu prin creșterea consumului sau a producției, ci prin inflație și prin scumpirea generalizată a tuturor produselor și serviciilor. Iar toate astea își au rădăcina nu în războiul din Ucraina, ci în creșterea prețului la energie.

Cum energia este indispensabilă în acest secol, fie că este vorba despre gaze, petrol sau energie electrică, consumul de energie este inevitabil. Poți să consumi mai puțin, dar nu poți să nu consumi deloc. Nu e ca în cazul altor lucruri, la care poți să renunți ca să mai faci economii.

Mai toate statele europene sunt proprietare ale principalilor producători de energie electrică. Și toate statele europene și-au umplut cât de cât visteriile cu ajutorul creșterii prețului la energie. Au încasat direct, din profit, și au încasat enorm din taxe. Probabil că atunci când s-au întâlnit iar, după succesul mișcării cu scumpirea energiei, fetele și băieții isteți ai Europei au ciocnit și un pahar de șampanie, felicitându-se. Au avut și creștere economică, au avut și încasări mai mari la buget, vis, nu altceva.

Între timp, în jurul lor, totul se prăbușește. Industriile energofage fie se închid, fie își scumpesc foarte mult produsele, cum se întâmplă cu îngrășămintele. Dacă se scumpesc îngrășămintele, se scumpește automat și mâncarea. Care se mai scumpește pentru că au crescut și costurile cu transportul. Și, mai departe, toate scumpirile se țin lanț. Veniturile populației sunt departe de a crește. Nici nu e momentul, că e criză, doar. După un an în care economiile europene au crescut în baza schemei cu energia, populațiile Europei sunt cu minimum 25% mai sărace. Iar ăsta pare doar începutul.

Da, știm, Putin e de vină. Când îi auzi pe șefii de state din Europa dând vina pe criminal pentru niște scumpiri care au început acum un an e ca și cum ar folosi un cod. Unul destul de simplu, de transparent. Ei spun, de fapt, „Suntem niște tâmpiți incompetenți, care habar n-avem ce facem“. Și da, au dreptate: Putin e de vină.