Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Scene fierbinți cu partidele de intelligence

USR, Pro România și PLUS, partidele “de intelligence”, nu s-au născut în gura profesorului doctor Gabriel Oprea. Ele au apărut prin evoluția speciilor civile, din încrucișarea legilor lui Darwin cu legile prost întocmite ale siguranței naționale. Cu salturi mici de variație genetică, fosta Securitate și-a impus proiectul biologic, multiplicîndu-și urmașii, metodele și scopurile. Porii largi ai legii au permis pătrunderea acestui flux uman în sistemul circulator al statului. Așa au ajuns copiii Securității în marile organe ale Puterii, iar trei generații de politicieni recrutați de democrație n-au făcut decît să le înlesnească drumul.

În România sînt azi două tipuri de partide: partide reci și partide iuți. Partidele reci sînt PSD, PNL, PMP și UDMR, adică partidele conservatoare, “clasice”, statice, înțepenite într-o istorie a obișnuinței, prinse în propria suficiență politică și lipsite de dorința schimbării. Ele joacă rolul dinozaurilor mari la începutul erei dinozaurilor mici. Cu lideri de modă veche și structuri tribale, lacome, comode și predispuse la dezbinare, partidele reci par să nu observe schimbările de mediu și de ritm politic. PSD, PNL, PMP și UDMR își înțeleg viitorul cu inteligența omului de Neanderthal care, timp de 20.000 de ani, s-a mulțumit să creadă că Homo Sapiens e doar o maimuță bună la gust.

Partidele iuți, în schimb, adică USR, Pro România și PLUS, se mișcă. Sînt partide fără ideologie, fără etică și fără trecut politic, dar se exprimă printr-un parametru revoluționar: tendința. Mișcarea le e deopotrivă instinct și metodă. Membrii lor sînt mai tineri, mai ambițioși, mai bine educați decît membrii partidelor reci. Vorbesc mai bine și mai mult. Sînt grăbiți și radicali, au energie și tupeu, pricep rolul violenței, al acțiunii și al provocării, nu se dau înapoi să facă ceea ce ceilalți au abandonat de mult: activism, propagandă și organizare. Înțeleg tehnologia și o folosesc în locul toporului de silex. Atacă, împung, scandalizează, dar fac toate astea cu convingere și își cîștigă adepți. Nu stau o clipă locului. De aceea, partidele iuți sînt expresia propriei creșteri, o creștere vie, proaspătă, dar perisabilă, care cere zilnic calorii.

USR e partidul cu cel mai abrupt profil ascendent. E născut dintr-un tată cu idealuri, care a vrut să salveze Bucureștiul, și o mamă din flori care i-a luat copilul și l-a pus sub tutela SRI. Nicușor Dan mai bîntuie uneori visele noilor useriști ca fantoma bătrînului Hamlet, ucis de rude, dar întrebarea “A fi sau a nu fi civil?” are răspunsul secretizat. După dispariția temporară a UNPR, SRI a decis să folosească material uman mai tînăr și mai bine școlit.

PLUS e al doilea partid iute de pe partea dreaptă și reprezintă recidiva Guvernului meu, într-o formulă care degajă aceiași vapori de SIE și joc extern. Sondajele momentului spun că USR pare să ia vlaga electorală a PNL, iar candidatul Dacian Cioloș de la PLUS îl bate pe Klaus Iohannis la prezidențiale, dacă intră împreună în turul doi.

Pro România e un partid de deșeuri gata contaminate, a cărui unică valoare politică e Victor Ponta. Ponta face parte din generația dinamică, e motorul care încadrează Pro România în categoria partidelor iuți. E singura mare pierdere a PSD. Prezența între fugiți a fostului șef SIE, Silviu Predoiu, arată că civilia nu mai e o virtute pe care politicienii s-ar învrednici s-o apere.

Cu toate astea, e pentru prima dată cînd se poate spune că succesul de popularitate al partidelor “de intelligence” nu se datorează doar Serviciilor. Ele beneficiază, desigur, de sprijinul sistemului (care își crește o nouă generație de servitori politici), dar observăm, deopotrivă, și un efort politic remarcabil.

Serviciile au intrat, se vede treaba, într-o altă fază a profitului. Nu mai investesc doar în vechile partide, racolîndu-le oamenii la întîmplare și riscînd să piardă controlul în favoarea unor lideri cu mînă forte, ci își lărgesc portofoliul cu investiții politice greenfield, luate de la zero, croite de la început pe gustul și pe scopurile lor.

Se naște, așadar, o lume nouă. O scenă politică și mai infiltrată de agenți, și mai controlată de Servicii, în care numele negru al Securității nu prea mai sperie pe nimeni. Purtate pe buze și pe tricouri, acceptate în discursul politic, susținute și apărate în comisii parlamentare și promovate în partide, noile idei cu ochi albaștri sînt gata să-și cîștige un binemeritat loc în inima democrației. Partidele “de intelligence” sînt aici, nerăbdătoare și fierbinți, așteaptă cu cazmaua în mînă. În vreme ce vechile partide, fascinate de nemișcare, așteaptă, reci, pe marginea gropii.

4 comentarii

  1. #1

    N-as exagera implicarea serviciilor. Oricum sunt peste tot. Abordarea tehnologica in campul propagandei si ideologiei materializata in arma politica, Da! Asta-i sensul evolutiei la noi…

  2. #2

    “Partidele “de intelligence” sînt aici, nerăbdătoare și fierbinți, așteaptă cu cazmaua în mînă. În vreme ce vechile partide, fascinate de nemișcare, așteaptă, reci, pe marginea gropii”
    Wowww!!!!
    Deşi de multe ori nu sunt de acord cu opiniile politice ale domnului Buşcu (nu e şi cazul acestui articol), nu ştiu cum să-mi exprim mai adecvat admiratia pentru aceasta splendidă metaforă-imagine de final. Din punctul meu de vedere e demnă de un premiu Goncourt, sau, intrând pe teritoriul celei de-a şaptea arte, e un cadru cinematografic demn de Antonioni sau de Fellini din “E la nave va”. Până şi sonoritatea cuvintelor alese se mulează perfect pe sensul frazelor.
    Iar expresia ” fascinate de nemişcare” e aproape de metafizică.

  3. #3

    Mai bine educați…vorbesc mai bine…Brand, Chichirău, Burduja, Caramitru. Vreți să moară Kollontai, Troțki, Kamenev sau Buharin de rușine?

  4. #4

    Nu e vorba de servicii, e vorba de prostie… A fost o ancheta acu o luna, in Observator Cultural, si era intrebarea acolo, daca credeti ca anticomunismul va juca vreun rol in alegerile care vin. Si raspundeau acolo vreo 30 de destepti, somitati culturale, si ziceau aia, nu, vai de mine, asta e o chestie depasita etc. Numai unul, un masterand, adica un pusti, observa cu tristete ca anticomunismul e ideologia centrala si oficiala si principala discutie politica in societatea noastra (gasca Plesu&Liiceanu pot fi multumiti, deci). Asa ca, anticomunismul nu e doar – absurd – argumentul de baza al raportarilor noastre politice, ci si tema discutiilor privind viata noastra in Romania anilor 2020.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.