Premierul Ponta vrea imposibilul:
să-și bage Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) în casă, în organigrama Guvernului, plasându-l undeva pe orbita Ministerului de Interne. Mai precis, în subordinea Departamentului pentru Situații de Urgență, recent înființat, sub autoritatea secretarului de stat Raed Arafat. Proiectul legii de transfer a STS a fost depus și urmează a fi dezbătut, probabil, în zilele următoare. Ponta a înțeles că cine stăpânește STS deține cheia succesului în alegeri, dar nu înțelege clar cine și cum stăpânește STS.
Dacă ar fi citit Strategia de dezvoltare
pe termen mediu și lung a telecomunicațiilor speciale, document nesecret adoptat în 11 noiembrie 2002, Victor Ponta ar fi aflat, bunăoară, că “În domeniul comunicațiilor speciale, directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale este cea mai înaltă autoritate și principalul consilier al președintelui României și Consiliului Suprem de Apărare a Țării”. Conform art. 3 al Legii de organizare și funcționare a STS, activitatea serviciului este organizată și coordonată de CSAȚ. Ați reținut, deci, neînțelegerea căreia i-a căzut pradă Ponta: STS se află în subordinea CSAȚ, organism condus de președintele Traian Băsescu, pe care premierul Victor Ponta vrea să-l smulgă de acolo și să-l treacă în ograda-i.
Ce atribuții are șeful STS,
în calitate de principal consilier al președintelui țării? Ehei, aici pătrundem pe un teren minat, înțesat de enigme care ascund cheia rezultatelor celor două referendumuri pentru suspendarea președintelui și a alegerilor prezidențiale din 2009. La alegerile din 2009, STS i-a instalat președintelui un telefon scurt și unul operativ la sediul său de campanie, conform unei hotărâri adoptate de CSAȚ în 2007. Este vorba de hotărârea nr. S-37 a CSAȚ, secret de serviciu, pentru realizarea unei platforme de comunicații mobile în standard TETRA, de mare acoperire, cu o viteză de răspuns rapid, proiectat pentru misiuni critice, cu un înalt grad de securitate a comunicațiilor.
În contextul alegerilor prezidențiale din 2009,
Opriș a pus la dispoziția staff-ului electoral al lui Traian Băsescu infrastructura STS, cu scopul numărătorii paralele a voturilor. În același timp, STS a transmis SMS-uri cu conținut electoral în favoarea lui Băsescu. Convocat la audieri în fața Comisiei de Apărare a Senatului, prezidată de Teodor Meleșcanu, pe 9 decembrie 2009, Opriș a declarat că “Infrastructura construită de STS pentru procesele electorale a fost pusă numai la dispoziția autorităților abilitate de lege”. “La acest sistem nu au avut acces partidele politice.” Traian Băsescu a candidat însă ca independent, iar o consistentă parte a staff-ului său electoral a fost formată din “independenți” politic.
STS a dat-o cotită cu mesajele SMS,
speculând că acestea au fost trimise de pe telefoane cu cartele preplătite (au verificat ei chestia asta, dar pe ei nu-i poate verifica nimeni în realitate, în afară de CSAȚ), cu “scop provocator sau în cel al constituirii unor așa-zise probe care, ulterior, să fie invocate in diverse acțiuni de reclamare a alegerilor”. În scopul bunei desfășurări a alegerilor, STS a instalat 22.046 de terminale de telefonie mobilă. Cele mai importante date și mesaje electorale au fost transmise prin rețeaua Romtelecom, care a pus la dispoziția STS 116 posturi telefonice fixe pentru personalul Biroului Electoral Central, Birourilor Electorale Județene, Birourilor Electorale de Sector și Biroului Electoral pentru secțiile de votare din străinătate organizat la sediul MAE, unde s-a jucat, de fapt, soarta alegerilor.
Lor li se adaugă încă 108 posturi telefonice fixe
pentru aparatul tehnic din cadrul Biroului Electoral Central, Birourilor Electorale Județene, Birourilor Electorale de Sector și Biroului Electoral pentru secțiile de votare din străinătate organizat la sediul MAE. Nici o instanță din țara asta n-a putut răspunde însă punctual la întrebarea care macină și astăzi opinia publică: cum se explică viteza neverosimil de mare în care s-a votat în străinătate, îndeosebi la Paris (cu o frecvență medie de 4,5 persoane pe minut; au votat 3.785 de alegători), ce s-a dublat în ultima oră rămasă până la închiderea urnelor, în favoarea lui Traian Băsescu.
Pe 8 decembrie 2010, generalul, pe-atunci cu trei stele,
Marcel Opriș, directorul STS, a fost distins de președintele Traian Băsescu cu Ordinul Național “Steaua României” în grad de Ofițer, cu însemn pentru militari. Motivația medalierii a fost “înalta apreciere a serviciilor aduse statului român, pentru rezultatele remarcabile în activitatea de concepție, organizare, coordonare și eficientizare a Serviciului de Telecomunicații Speciale”. La asemenea misiuni ieșite din comun, este firesc că, deși gestionează apelul de urgență 112, STS nu este obligat să descopere persoanele care cer ajutor și nici să răspundă în fața legii pentru lucruri de care este direct responsabil. În definitiv, singura responsabilitate majoră a STS este să asigure victoria în alegeri a șefului CSAȚ.