Până în 1994, Ghiţă Pop a fost miliţian specializat în infracţiuni economice. După ce îşi pune uniforma de organ în cui, lucrează pe post de consilier juridic la o firmă cu capital german. Cum cel mai mare capital al României este datul cu părerea, intră în politică. Dacă funcţia creează organul, înseamnă că de mic copil, în Sălaj, organul a pus ochii pe funcţie, motiv pentru care Ghiţă Pop ajunge vicepreşedinte al PSD Sălaj.
Până în 2008, este desemnat director al Direcţiei pază, protocol şi administrativ din cadrul CJ Sălaj şi apoi administratorul public al judeţului, o funcţie specială care asigură aplicarea principiilor managementului economic prin proiectarea, executarea şi urmărirea eficientă a serviciilor publice locale. Vin alegerile din 2008, şi centrala îl pune într-o poziţie eligibilă în Colegiul 2 Jibou. Cum oferta politică a Sălajului este cea care este, Ghiţă Pop accede fără dificultăţi în structurile eterate ale Senatului. Ce face fostul miliţian economic, după ce se vede parlamentar? Ce gânduri înalte, pline de dragoste şi abnegaţie, faţă de poporul care l-a ales îi trec prin cap? Cum restituie el încrederea cu care a fost învrednicit de electorat să-i reprezinte interesele în Camera superioară a Parlamentului? Păi, ca orice miliţian ajuns pe o gămadă de resurse bugetare, Ghiţă Pop toacă bani, în loc să-i chivernisească cu folos. Aşa se face că, într-o singură lună, Ghiţă Pop a spart pe diurnă, cazare, transport şi telefon de serviciu 18.202 lei, mai mult decât toţi ceilalţi cinci parlamentari judeţeni sau cât toţi angajaţii CJ Sălaj şi ai Instituţiei Prefectului la un loc. Deşi Senatul finanţează un singur cabinet parlamentar, Pop are unul în Jibou şi intenţionează să-şi mai deschidă încă unul în comuna Surduc, pentru a-şi asigura supravieţuirea de larvă inertă, după tsunami-ul din 2012.
