Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

GABRIEL DIACONU: „Nebunia războiului e capabilă să schimbe firea intimă a omului“ (2)

Zoom GABRIEL DIACONU: „Nebunia războiului e capabilă să schimbe firea intimă a omului“ (2)

În cea de-a doua parte a interviului, psihiatrul Gabriel Diaconu limpezește cum e cu misiunile divine ale popoarelor, cu nebunia războiului, cu patologia minciunilor propagandistice și cu traumele de nevindecat pe care le provoacă războaiele.

Cristian Teodorescu: Dacă un om oarecare susține că are o misiune pe care i-a dat-o Cel de Sus, te întrebi dacă e întreg la minte – și de obicei nu e! Cum vine însă dacă un popor (întreg?) crede același lucru?

Gabriel Diaconu: Niciodată un „popor întreg“ nu va internaliza complet fantezia necro-crată, sau „calea sîngelui“. Există mai multe categorii distincte, care operează interdependent în astfel de civilizații. Sînt „sacerdoții“, preoții tiranului necro-crat. Apoi sînt „adepții“, care urcă pe scara sacerdotală și înlocuiesc, treptat, „apostații“ sau „sfinții“. După care ai „acoliții“, care formează o anvelopă consistentă, dar mai puțin închegată, oameni care profită și prosperă din puterea oferită și conferită. Apoi ai „instrumentele“, oameni care sînt unealtă a sistemului. Ei sînt mîinile cu gheare ale alcătuirii bizare. După care sînt „subjugații“, dintre care unii resemnați, dar ceilalți rezistenți. Rezistența e o manifestare inevitabilă în orice necro-crație. Din rîndul lor se nasc aceia care, periodic, declanșează revoluții. Uneori revoluțiile salvează civilizația de la extincție, alteori snt motivul pentru care ea dispare. Rusia are toate aceste categorii. Deci și rezistență, și disidenți.

C.T.: Există o nebunie a războiului care poate îmbolnăvi și persoane aparent întregi la minte?

G.D.: Nebunia războiului afectează pe oricine, e capabilă să schimbe firea intimă a omului. Dar nu oricum, și nu în egală măsură. Hannah Arendt vorbește de „banalitatea răului“ nu doar ca o observație adîncă în procesul acesta de mutație a sferelor, cît de facil devine de fapt să omori, să distrugi, să te raliezi ideii de violență împotriva seamănului, cît și – marca genialității ei – simptom „patognomonic“. Aceasta e boala pe care o declanșează războiul: banalitatea sau banalizarea. De la șocul și indignarea inițiale la acceptare tacită și resemnare, sînt faze ale unui război cînd nu mai are alt sens decît automatismul uciderii sub semnul unei „victorii“ sau „înfrîngeri“ arbitrare, de fapt marele abator de oameni în care singura luptă e supraviețuirea încă o zi, o oră sau o clipă. Suficient ca să constați, aici, cît de puțin – vine o vreme – mai vorbesc oamenii de pace, de acele lucruri care permit, clădesc și hrănesc pacea, ca să-ți dai seama de folia violenței.

C.T.: Dar o patologie a minciunii propagandistice?

G.D.: Propaganda e un termen latin, vorbește de acele lucruri „împinse înainte“ sau „minciuni repetate suficient de mult încît devin adevăruri“. În arta războiului, arma propagandei e cea mai eficientă încă de la Sun Tzu. Victoria ideală, pentru Sun Tzu, e cea pe care o ai fără nicio săgeată trasă. Asta poate reuși propaganda. Drept urmare, ai zice că e o armă cu adevărat umanistă, nu necesită vărsare de sînge. Fiecare popor are mijloacele lui de „propagandă“. O parte este despre „cine sîntem noi“, cealaltă este despre „cine sînt ei“.

Dacă e să existe o patologie a minciunii, de fapt o patologie a propagandei, e în lizereul radicalizării. Pentru că – de fapt – pe măsură ce polii propagandei se cristalizează, vine acel moment de la care începe extremismul. La început,„cine sîntem noi“ n-are nicio legătură cu „cine sînt ei“. Spre final,„cine sîntem noi“ e atît de amenințat de „cine sînt ei“ încît „noi nu putem fi decît dacă ei dispar de pe fața Pămîntului“. Asta explică pogromurile, epurările, uciderile în masă, holocaustul. „Explică“, aici, înseamnă că-ți oferă un model de-a înțelege ceea ce, de fapt, nu poate niciodată fi înțeles, acceptat sau lăsat să se repete.

C.T.: Cînd ești vecin cu un război, cum sîntem noi, cît te afectează asta psihic?

G.D.: Vecinătatea asta are și ea nuanțele ei. Dacă ești vecin în Maramureș, spre exemplu, s-ar putea să fi auzit în depărtare zgomotul bombardamentelor. Dacă ești vecin la Isaccea sau la Siret, Sculeni sau Albița, vei fi văzut cîrdurile de refugiați și te-ai cutremurat. Dacă ești vecin abstract, geografic, e doar pecinginea asta morală care e în aer, pe care-o respiri și care te ține încordat, într-o stare de disconfort, de alertă. Omul digital, în zilele noastre, e totuși „vecin cu toată lumea, dar singur pe planeta lui“. Altfel spus, izolat. Drept urmare, văd mulți oameni care și-au construit mecanisme de „antifonare“ informațională. Ei cred că-i protejează de vești rele și de propagandă. Nu e atît de simplu. Retragerea socială – claustrarea asta atomică, fiecare pentru sine, dezmembrarea de grup – nu e sănătoasă. E o formă primitivă de reziliență, o fugă.

C.T.: În cît timp se vindecă așa-numitele „traume ale războiului“?

G.D.: Rănile de suprafață se vindecă relativ repede. Pentru că viața e un domeniu imperativ, astfel că își caută pămînt pentru rădăcini. Sapă, sapă tot timpul, caută să trăiască. Unde au murit oameni se nasc copii. Unde au fost distruse case construiești altele. Unde era un tranșeu, mîine vezi o brazdă. E cursul vieții. Totuși – și e un detaliu fascinant –, sînt lucruri suferite care doar în cîteva generații se refac. Spre exemplu, oamenii de știință au fost curioși să măsoare în cît timp, dacă expui un animal unui stresor total (spre exemplu, frig extrem sau căldură extremă, amenințare vitală etc.) la care el se adaptează (fiziologic), va dispărea acea adaptare. Sînt diverse căi prin care poți măsura asta, spre exemplu cît cortizol secretă acel animal, cortizolul fiind un hormon cardinal în axa stresului. Care cortizol are și el niște gene în spate, niște variante, de fapt, care modulează cantitatea lui și felul în care e eliberat.

Mai mult, știm mai nou că expunerea la stres schimbă felul în care ADN-ul nostru se „împachetează“ în cromozomi, configurația lui spațială, respectiv cît de „grele“ sînt electric proteinele de suport ale ADN-ului. Surpriza a venit cînd cercetătorii au observat trăsăturile adaptative la generațiile ulterioare ale animalului supus stresorului (să zicem, frig extrem). Nu doar că prima generație avea aceleași adaptări (deși nu mai era supusă la frig). Robustețea adaptării putea fi văzută și la a șaptea generație. Chiar dacă nu mai era „nevoie“ de ea.

Traumele nu se vindecă. Noi ne simțim mai bine, mintea și corpul omului se reorganizează împrejurul lor. Dar copiii războiului se nasc cu memoria lui genetică, și copiii lor mai apoi. În fapt, astăzi, toți oamenii de pe Pămînt încă mai au „amintirea“ genetică a Marelui Război de la începutul secolului XX. Cu bune și cu mai puțin bune. Fără să știm, să fim conștienți de asta, ducem cu noi percepția intimă a zecilor de milioane de morți, a Holocaustului, a cataclismului atomic, a Războiului Rece, a Revoluției, a pandemiei de COVID cu tot ce-a urmat. Poate că de aici pleacă și propensiunea omului pentru istorie, o reprezentare narativă a acelor lucruri care rămîn înfipte în oasele minții noastre, „din neam în neam“, ca un fel de izotopi radioactivi. Ar trebui să fim mai bine avertizați despre acele lucruri pe care, dacă le uităm, sîntem la risc să ni se întîmple din nou.

Citeşte mai multe despre:

1 comentariu

  1. #1

    Sigur ca ,,popularul psihiatru” s-a dumirit cum sta treaba, da’ repeta intr-una ce-i de spus, prin toata media prin care e plimbat cu scopul evident ca cele spuse sa devina adevaruri. Vorbind insa de satisfactia razboaielor castigate ,,fără nicio săgeată trasă” e musai sa observe cum de ex. in America au ajuns ca peste 67% dintre adulti sa joace jocuri video. ,,Jocuri” preponderent agresive, astfel ca-i de inteles de ce a disparut empatia (inainte sa apara, vorba unui amic). Dupa ce ,,te antrenezi” zilnic lovind si impuscand (virtual …, ar trebui sa se inteleaga) in stanga si-n dreapta e inevitabil să te raliezi ,,ideii de violență împotriva seamănului”. De la rusi si ukraineni nu-s date publice pt. a afla pe cati i-a prins ,,flagelul”. Compatriotii nostri-s preponderent cu solitaire, bineinteles. Apoi vine streaming-ul, punand si ei umarul la tinerea acupata a planetei. ,,Explodeaza” preturile? ,,Razboiul de la vecini e de vina!”. Astfel ca nu mai e nevoie de ,,propaganda” cand exista atat de multe alte alternative … Tare insa ,,teoria propensiunii” care ,,rămîne înfipta în oasele minții noastre”! Numai sa nu inteleaga populimea ca v-ati pus pe promovat agroturismul …

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
Editoriale
  • Peisaj cu tractor românesc trăgînd cu lanțul de Coloana Infinitului

    23 aprilie 2024

    Scuip sînge ca Bălcescu și nu sînt în Sicilia, să-mi scurm în cimitirul săracilor culcuș. Goniți-mă cu pietre să întregesc familia celor cu țara-n traistă, de sila voastră duși. Cînd […]

  • Nebunii care se visează președinți

    22 aprilie 2024

    Gafa cu desemnarea lui Cîrstoiu pentru Primăria Capitalei va avea consecințe la celelalte alegeri. Împreună și separat, PSD și PNL vor pierde voturi, vor fi obligate să-și schimbe tactici, oameni […]

  • Monologul unui telefon cu fise, rămas fără certificat de revoluționar

    16 aprilie 2024

    Prea mult sictir, prea multă operetă și un exces nebun de figuranți, a mai rămas puțină Julietă și un profesor de-ngropat talanți, și-o urmă de Romeo în culise descoperită de-un […]

  • Adio, Army

    15 aprilie 2024

    Cînd aliatul Rusiei atacă Israelul și se pregătește să complice și mai mult socotelile de securitate ale lumii civilizate, te întrebi iar, a suta oară, unde sînt banii armatei române. […]

  • Invitație la nuntă

    9 aprilie 2024

    Nimeni nu-i simte îngerului lipsa (mecanic de-ntreținere în cer). Veniți să reparați Apocalipsa, că dă Natura în marșarier! Cel care-a scris că veacul ăsta jalnic va fi religios ori de […]

  • Generalii lui Piedone

    8 aprilie 2024

    De cînd Piedone a devenit preferatul sondajelor, o armată de scarabei politici a început să fojgăie pe lîngă el ca împrejurul unui tomberon. Voiculescu i-a organizat o lansare fastuoasă la […]

bijuterii argint