“România se află astăzi într-o situație dificilă. În anul Centenarului, în loc de unitate, armonie, încredere, între români este sădită ura, dușmănia, dezbinarea. Autoritățile nu construiesc, sunt preocupate de agende personale, interese, răzbunări. Țara noastră este izolată politic, îi lipsește echilibrul. Am revenit în politică tocmai pentru că este nevoie de construcție în zona instituțională, de echilibru politic, de rezultate concrete de care să beneficieze fiecare român, de la nou-născut la pensionar. România mai are o șansă să revină la drumul corect, dacă este condusă de patrioți, de oameni care își iubesc țara și aleg întotdeauna onoarea, nu compromisul.” – Gabriel Oprea, 2 septembrie 2018.
Pe 21 octombrie 2015,
în timp ce generalul Gabriel Oprea, la acea dată ministru de Interne și vicepremier, executa una dintre nenumăratele sale deplasări cu antemergător și girofar, polițistul aflat pe motocicletă, în deschiderea coloanei, suferă un accident de circulație în urma căruia moare. Moartea lui Bogdan Gigină, scos pe ploaie ca să-i asigure transportul lin Interesului Național, a scandalizat societatea.
Pe 25 octombrie 2015, într-o duminică, bucureștenii s-au strâns la Universitate, de unde au pornit în marș spre Piața Victoriei și, apoi, spre Ministerul de Interne, cerând demisia lui Gabriel Oprea și a premierului Victor Ponta. Deja se declanșase o anchetă în cazul decesului lui Bogdan Gigină, dar Oprea nu avea nici o intenție să demisioneze. Nici Ponta.
La doar cinci zile distanță
de la acest protest de pe 25 octombrie, în noaptea de 30 octombrie 2015 are loc accidentul de la Colectiv, incendiul care va duce, în cele din urmă, la moartea a 64 de persoane. Clubul Colectiv funcționa fără a respecta legea în materie de protecție împotriva incendiilor, iar publicul consideră că funcționarea acestuia în astfel de condiții este o dovadă a corupției din instituțiile statului, în special din Primăria sectorului 4, condusă de Cristian Popescu Piedone, membru al UNPR, partid condus de către Gabriel Oprea. După primele mitinguri și marșuri de comemorare a victimelor din Colectiv, populația începe să ceară din stradă demisia primarului Piedone și a șefului său de partid, sub stindardul “Corupția ucide!”. Ulterior se cere și demisia premierului Ponta, care i-ar fi protejat pe cei doi ca să nu piardă voturile UNPR.
După seri de proteste
din ce în ce mai ample, în fața unor mulțimi din ce în ce mai nervoase, în noaptea de 3 spre 4 noiembrie 2015, Victor Ponta se întâlnește în trei cu Gabriel Oprea și Liviu Dragnea. Timp de câteva ore, Dragnea și Ponta încearcă să-l convingă pe Oprea să forțeze demisia lui Piedone și să-și dea și el demisia, pentru a detensiona situația și pentru a salva guvernul. Oprea refuză cu încăpățânare, iar cei trei se despart foarte nervoși.
În dimineața zilei de 4 noiembrie, Victor Ponta demisionează din funcția de premier. Acest lucru duce la demisia implicită a lui Gabriel Oprea, iar Piedone iese, într-un târziu, și el și-și anunță demisia.
Este începutul perioadei negre
a lui Gabriel Oprea, care, din amfitrion al uneltirilor electorale dintre șefii SRI și procurorul general al României, devine ținta favorită a DNA-ului condus de aceeași fostă șefă a Parchetului General. În doar câteva luni, UNPR-ul lui Oprea aproape că se dizolvă, fiind preluat de către un președinte lipsit de forță, după care se contopește cu PMP-ul lui Traian Băsescu. Cercetat în câteva dosare apărute brusc (cu excepția celui legat de moartea lui Bogdan Gigină), ignorat de foștii aliați din sufragerie, Gabriel Oprea părea să se îndrepte spre groapa de gunoi a istoriei. Dar numai părea.
Dosarul început de DNA în cazul morții
lui Bogdan Gigină a fost trimis în judecată în mai 2018, dar Oprea nu mai era acuzat și de abuz în serviciu, ci doar de omor din culpă. Pe 8 iunie, Înalta Curte de Casație și Justiție își declină competența în acest dosar, iar motivarea deciziei este privită de Oprea drept o victorie, căci instanța spune că nu poate judeca acest dosar pentru că nu există un raport direct între exercitarea atribuțiilor de serviciu ale lui Oprea și “fapta pretins a fi comisă”, respectiv omor din culpă. Dosarul va fi judecat în continuare, însă de către Judecătoria Sectorului 1, căci Oprea nu a fost achitat, ci doar ÎCCJ a decis că nu poate judeca această cauză pentru că nu este vorba despre presupuse fapte comise de Oprea în calitate de ministru sau de senator.
Înarmat cu această decizie,
pe care el o consideră o achitare, Gabriel Oprea anunță, pe 23 iunie, că se întoarce în politică.
Numai că nu prea mai are la ce se întoarce. Chiar dacă fuziunea dintre PMP și UNPR a fost denunțată chiar de către șefii PMP, UNPR nu mai există, nu mai are nici un parlamentar, iar cei care alcătuiau crema partidului în vremurile bune nu mai vor să audă de generalul Oprea, mulțumiți fiind cu ceea ce au primit de la PSD.
Dar Interesul Național îl cheamă la luptă pe general, iar acesta nu poate lăsa fără răspuns o asemenea chemare. Țara are iar nevoie de el, așa cum a avut în 2008-2009, când a rupt o halcă mare din PSD, punându-i-o pe tavă lui Băsescu, în vederea unei noi majorități parlamentare. Astăzi, aceeași țară, dar cu un alt președinte, ar avea nevoie de un serviciu asemănător. Numai că Oprea nu mai poate, de unul singur, să-și exercite farmecele de sirenă. Dar poate Gabriela Firea.
Aaa, și să nu uităm: ruptura de PSD a lui Oprea, în 2009, a fost provocată de faptul că l-a preferat pe Virgil Ardelean partidului, numindu-l la DGIPI. N-ar fi o surpriză ca rubedenia lui Virgil Ardelean să se folosească acum de Gabriel Oprea, dar nu pentru a se alia cu el, ci pentru a-l determina să smulgă hălci și voturi din carnea dușmanului.
