GHEORGHE ERIZANU: „Foarte mulți vorbitori de rusă din Republica Moldova au votat Maia Sandu“

Șeful Editurii Cartier din Chișinău ar putea fi oricînd un excelent analist politic. Gheorghe Erizanu știe ce se întîmplă în Republica Moldova mult mai bine decît părerologii de serviciu. De aceea cu el am discutat despre hopul de la referendum și despre cele două tururi ale alegerilor prezidențiale care ar fi putut fi cîștigate din prima de Maia Sandu.

Cristian Teodorescu: Aproape că nu te-ai înșelat cînd mi-ai spus că invitația de aderare la UE adresată Republicii Moldova a venit prea devreme. În țară, la referendum, majoritatea a înclinat spre NU Europa. Noroc cu diaspora?

Gheorghe Erizanu: Dacă vorbim de referendum, atunci trebuie să privim atent pe mai multe paliere. Acest NU din Republica Moldova este un „nu“ cu mai multe nuanțe de „da“. Referendumul a fost validat. În Registrul de Stat al Alegătorilor sînt înscriși 3,3 milioane de cetățeni cu drept de vot. Pragul de 33%, ceea ce înseamnă 1,1 milioane de alegători prezenți la urne (ca referendumul să fie validat), a fost depășit: au votat 1.488.874 de cetățeni. Aceasta a fost frica cea mare a acestui referendum. Este pentru prima dată în istoria Republicii Moldova cînd modificarea Constituției se face prin votul direct al cetățenilor. Nici Constituția, adoptată în 1994, nu a fost supusă unui referendum. A fost trecută doar prin Parlament. Celelalte referendumuri au eșuat. Ăsta a fost și motivul ca referendumul să fie în aceeași zi cu alegerile prezidențiale. Prezidențialele aduc la urne mai mulți cetățeni decît un referendum. În 2003, în România, votul pentru aceeași modificare a Constituției s-a extins pe două zile. Cu tombole, televizoare și muzică. A trecut la limită. În Constituțiile Ucrainei și Georgiei, perspectiva europeană a fost modificată în Parlament. N-au riscat să meargă la votul popular.

C.T.: Ce înseamnă atunci „la limită” în cazul acestui referendum?

Gh.E.: Opțiunea DA pentru modificarea Constituției a fost mai mare de 50 plus 1 din cei prezenți la vot. În istorie va intra Constituția Republicii Moldova cu modificările din 20 octombrie 2024. Frustrările, ipocrizia (văd că a căpătat o nouă înfățișare în aceste zile), „basarabenii proști“ vor rămîne în mahalalele periferice ale imperiului net-ului. CEC-ul a transmis Curții Constituționale raportul privind rezultatele referendumului. Curtea Constituțională a verificat dacă abaterile au influențat substanțial rezultatul referendumului, apoi l-a declarat valid. Textul Constituției modificate a apărut în Monitorul Oficial. În anii ’90 ai secolului trecut, în Franța, opțiunea europeană a trecut cu 51%. Iar în Ungaria a avut aproape 90% susținere populară. Dar asta nu înseamnă că astăzi Franța e mai puțin europeană decît Ungaria. Cel mai supărat om pe rezultatele referendumului din Republica Moldova a fost Peskov, purtătorul de cuvînt al lui Putin. Nu putea să creadă că referendumul nu a picat.

C.T.: Dar nici mult nu i-a lipsit.

Gh.E.: Șocul nopții a apărut din cauza așteptărilor. Sondajele arătau alte cifre. Sociologul Petruți, vedeta sociologiei moldovenești în perioada Plahotniuc, vorbea în Libertatea despre erorile sondajelor. Pare adevărat. Dar Petruți nu vorbește despre cei 150.000 sau 300.000 de votanți corupți cu bani de Șor. Procentual, cei 300.000 înseamnă 20% din votanți. Lumea a ieșit într-un număr atît de mare la vot, încît piramida Șor și-a modificat opțiunea în dimineața de duminică: a abandonat boicotarea referendumului și a ales opțiunea „Nu“. Boicotarea referendumului avea să aducă un rezultat de peste 60% pentru UE. Stoianoglo & Co îndemnau ca pînă duminică alegătorii lor să boicoteze referendumul. Plebiscitul a rămas boicotat de către alegătorii lui Chicu și cîțiva rătăciți din piramida Șor.

C.T.: Ce și cît s-a fraudat?

Gh.E.: Pentru a înțelege frauda alegerilor din Republica Moldova, închipuiți-vă că la alegerile prezidențiale din România, o casă de sondaje a selectat prin măsurători sociologice două milioane de cetățeni români, care, de obicei, nu sînt susținătorii unui partid, sînt apolitici și nu participă la alegeri. Aceste două milioane sînt plătiți ca să voteze pentru George Simion, care are deja un bazin de două milioane (cca 20%) de simpatizanți. La numărătoarea finală, Simion ar ieși cu patru milioane de alegători. Iar Ciolacu va rămâne cu cele 2,5 milioane (25%), după sondaje. Este doar o ilustrare a situației din Republica Moldova. Puteți să jonglați cu cifrele și în cazul altor candidați. Astăzi putem vorbi deja și despre gravele erori de comunicare în cazul referendumului. Agitația s-a făcut pentru aderarea la UE, nu pentru modificarea Constituției. Cetățenii au văzut o pagină plină de text în buletinul de duminică în care se vorbea despre modificarea Constituției, nu era doar o simplă întrebare dacă ești sau nu pentru UE. S-a făcut publicitate pe rețelele sociale. Dar s-a uitat de restul mediilor. În luna de dinaintea referendumului, la televiziunea publică au fost doar trei minute despre referendum. S-au înscris mai mulți actori politici cu opțiunea DA sau NU. Dar dintre cei patru-cinci cu opțiunea DA doar PAS-ul a dus greul agitației. Ceilalți și-au bifat opțiunea. Atît.

C.T.: Apropo de diaspora basarabeană. În primul tur mulți nu s-au dus la vot. Iar în turul doi mă

așteptam ca experiența referendumului să aducă mai multă lume la urne.

Gh.E.: Diaspora basarabeană a fost exemplară. Și în timpul referendumului, și în turul doi al prezidențialelor. La 20 octombrie au ieșit 240.000. În istoria alegerilor din Republica Moldova, doar în turul doi din 2020, cînd a obținut prima victorie Maia Sandu, diaspora a fost mai numeroasă. A avut cca 250.000. Iar în turul doi, din 3 noiembrie, diaspora a dat 340.000 de voturi. Bine, aici intră și voturile aduse cu avioanele lui Șor în Belarus, Turcia sau Azerbaidjan. Și cetățeni ai Republicii Moldova aduși cu avionul din Kamceatka la Moscova. Efortul Moscovei a fost imens. Aproape ca în bancul recent: nu întreba niciodată care e vîrsta unei doamne, nu întreba niciodată cîți bani are un bărbat și nu întreba niciodată de ce un imperiu are nevoie de 12.000 de soldați nord-coreeni.

C.T.: Ce zici de rezultatele de la prezidențiale?

Gh.E.: Dacă nu era acea imensă implicare a piramidei Șor și a Kremlinului, dacă staff-ul electoral al Maiei Sandu nu făcea gafe (nu-mi dau seama nici azi dacă s-au făcut din prostie sau conștient), atunci Maia Sandu obținea victoria din primul tur.

C.T.: A tras-o înapoi pe Maia Sandu guvernarea PAS?

Gh.E.: Sigur. Puterea erodează. PAS-ul a greșit atunci cînd și-a asumat puterea completă în stat după principiul: noi am cîștigat puterea politică, noi vom conduce singuri țara. În 2021 a fost o deschidere și o posibilitate imensă ca PAS-ul să atragă oameni pe care să și-i facă prieteni, și nu adversari. Mulți actuali actori politici ar fi ajutat azi PAS-ul și nu ar fi fost adversari politici, dacă erau implicați în structurile de conducere ale statului.

C.T.: Totuși, cum de l-au votat basarabenii – repet, basarabenii – pe acest Stoianoglo? Ce așteptau de la el?

Gh.E.: Aleksandr Stoianoglo este cetățean român. Ca și Maia Sandu. Noi am ales dintre doi români. În patru ani de mandat, propaganda rusă a reușit să creeze un antirating înalt președintei Maia Sandu. Dacă nu era piramida Șor, conform sondajelor, în turul doi intra Renato Usatîi, și nu Aleksandr Stoianoglo. Fostul primar de Bălți a fost cel mai mare perdant al acestor alegeri.

C.T.: Un jurnalist bucureștean socotea că, dacă dispare granița de la Prut, ne trezim în România întregită și cu vreo 200.000 de ruși și rusofoni care și-ar putea trimite reprezentanți în Parlament să facă propagandă Kremlinului. Așa o fi?

Gh.E.: România nu are nevoie de importul rușilor noștri. România deja îi are. E adevărat, poartă ie și căciulă țurcănească, dar nu sînt mai puțin periculoși decît rusofonii din Republica Moldova. Foarte mulți vorbitori de rusă din Republica Moldova au votat Maia Sandu.

C.T.: Ce speri?

Gh.E.: Sper să ne rupem definitiv de greutatea Rusiei, legată de gîtul nostru. Sper să ieșim din zona gri. Sper că occidentalii și-au dat seama de dimensiunea războiului hibrid declanșat de Kremlin împotriva Republicii Moldova. Sper și cred că am ieșit din aceste alegeri mai maturi, mai determinați. Pînă la parlamentarele din anul viitor vom avea un război hibrid ruso-moldovenesc foarte crîncen. Sper să-l cîștigăm. Sîntem obligați să-l cîștigăm.