Băsescu are instinctul temelor. Rotaţia, asimetria, contrastul, surpriza – ăsta e tratamentul care te menţine în centrul atenţiei. Schimbă ritmul, schimbă partea, pasează acolo unde nu se aşteaptă nimeni. Aşa trebuie procedat cu subiectele publice, îşi zic una alteia vocile interioare ale preşedintelui.
Aşa şi cu Petrom. De la delirul politic, din senin, la petrol. Preşedintele a zis că profitul de 900 de milioane de euro e imoral. Că, adică, e prea mare. Că preţul benzinei e şi el prea mare iar redevenţa e prea mică. În fine, că OMV trebuie trataţi cu curul, lucru de care Traian Băsescu s-a şi îngrijit cu ocazia vizitei pe vaporul digital care forează la Neptun.
Sînt cîteva lucruri evidente pe care, din prostie, din beţie sau uite-aşa, de-al dracului, preşedintele le-a ignorat. Sînt simple, prea simple ca cel mai informat om al ţării să nu le fi ştiut.
Statul are 20% din Petrom, deci şi din profitul ăla uriaş. Statul a avut 40% din Petrom, dar a folosit 20% ca să-şi achite, prin Fondul Proprietatea, datorii pe care le-a avut la cetăţeni. Cu banii Petrom. 50% din demonizatul preţ al benzinei merge la stat sub formă de acciză şi TVA. Redevenţa pentru petrolul extras a fost stabilită de statul român ÎNAINTE ca Petrom să fie vîndut în 2004. Ea e variabilă, între 3,5% şi 12,5%, în funcţie de cantitatea scoasă din pămînt. Cea mai mare parte a profitului Petrom a fost reinvestit, în fiecare an, în economia românească. Ca să obţină acel profit, Petrom trebuie să reinvestească an de an. Petrom e principalul stîlp al economiei româneşti din perspectiva contribuţiei la PIB. 80% din achiziţiile companiei sînt făcute în România. Pe vremea cînd era posedat şi administrat de stat, Petrom pierdea anual echivalentul profitului de azi. Dacă Petrom tuşeşte mîine, pensionarii fac gripă, dacă decide să-şi ia o vacanţă, spitalele rămîn fără medicamente, şi tot aşa. Contribuţia acestei companii la economia naţională e strategică şi e bazată exclusiv pe performanţa ei.
Un preşedinte cu bun simţ, care ar fi priceput ceva din sensul funcţiei sale în ăştia opt ani de mandate, n-ar fi ratat ocazia să pupe în cur o asemenea companie. Aportul ei la PIB şi la buget e fără altă replică. Cere respect. Aşa e în lumea civilizată. Dar preşedintelui Băsescu i se fîlfîie de astfel de amănunte. Să ne amintim cum i-a mulţumit el Olandei, primul investitor străin în România, sabotîndu-i pătrunjelul şi bulbii de lalele, sau Franţei, cea care ne-a tîrît practic în UE, amintindu-i golăneşte de tain.
N-aş vrea să se înţeleagă aici că iau în vreun fel apărarea Petrom. Petrom e genul de jefuitor oficial, de smulgător autorizat, de pirat cu acte în regulă care profită de lege şi întinde coarda, în termenii acceptaţi de capitalism, atît cît ţine. Suge din resurse pînă i se unesc obrajii, vinde cît de scump poate şi exportă profit pînă la limita Codului Penal. Dar din aşa ceva e alcătuită prosperitatea. OMV a venit cu bani de acasă şi i-a băgat în România. A riscat cînd barilul era 20 de dolari şi cîştigă acum, cînd e 150. Aşa merge capitalismul. Profitul e moral, lăcomia e productivă, cinismul e util. Ăsta e mecanismul de creştere a civilizaţiei occidentale. Nu se cunosc alte formule. Ca să prospere, să fie stabil, să exporte bunăstare, Occidentul procedează aşa şi nu altminteri. Aşa face Europa, aşa face America, aşa fac marile corporaţii care ţin în viaţă planeta. Sigur, astea toate merg la pachet cu corupţia, cu jaful, cu abuzul sau cu nedreptatea socială. Există însă o notă locală. Hoţii de la Petrom sînt în primul rînd români, după cum tot români sînt hoţii de la marile companii de comunicaţii, electricitate, minerit sau autostrăzi. A te apuca să înjuri ca un birjar companiile pentru faptul că fac profit – ţara ta fiind luînd parte la acest profit – înseamnă să fii prost, beat sau, după cum se vede, pur şi simplu preşedinte.
Pe de altă parte, nu e de mirare. Companiile sînt ceva de neînţeles pentru Traian Băsescu. El a lucrat toată viaţa la stat. Bunăstarea lui şi a familiei lui se datorează statului. Singurele lui legături cunoscute cu economia privată sînt contabanda de dinainte de 1989 şi vînzările anterioare de mai tîrziu.
Am citit pana am ajuns la: „statul are 20% din Petrom si profitul urias”. Statul nu are nimic, ca dividendele sunt decise de cine are peste 51%. Si ala cu peste 51% a decis pana acum sa nu se dea niciun fel de dividende. Statul nu a luat niciun cent dividende de la Petrom. Pana la privatizare lua doar Vantu, iar dupa ai nu a mai luat nimeni nimic.
Ai uitat sa spui ca, nici pina acum, contractul de privatizare al Petrom nu a fost facut public. De ce? Logic de ce, daca sint clauze ilegale in contract, ele pot fi anulate in justitie.
OMV n-a riscat nimic. N-ai ce sa risti in momentul in care iei o companie avind monopol si care vinde benzina. Orice retardat ar face profit in situatia asta.
Da, Costica, orice retardat, in afara de statul roman (un fel de hiper-retardat) care reusea performanta uluitoare sa nu faca, calare pe aceleasi resurse si monopol.