Excepționalul reporter Maria Andrieș, de la Libertatea, a ieșit cu George Simion în lume. S-a dus după el prin popor. Iar de aici un mare scandal al oamenilor buni: de ce să-l umanizeze Libertatea pe Simion, de ce nu i-a dat doamna Maria cu ceva în cap când nu era George atent? Cum e posibil să-l promoveze chiar așa, pe față?
În toți acești 30 de ani, nu răul din țara asta a fost problema, cât faptul că cei care au luptat cu el au fost niște oameni profund antidemocratici, de fapt, străpunși de superiorități idioate și de tot soiul de purități închipuite. Marea problemă nu e Simion, alt Simion, ori Simionii, cât cei care îl înțeleg, îi decriptează mesajul, îi cartografiază câmpul de luptă.
Inteligenții neamului, superiorii țărișoarei, ei au fost cei care, constant, cu hărnicie, cu furie aproape, au găsit noi și noi căi de a rata înțelegerea României. Acea Românie care nu înțelege o dată pentru totdeauna să fie așa cum vor ei, așa cum e bine, așa cum e frumos, așa cum i se ordonă.
Altfel, lăsând deoparte rușinea de-a acuza un jurnalist că e jurnalist, iar nu „omul nostru“, al celor care știm adevărul, Simionul nostru se poate să fi găsit doza „corectă“ de Funar și Dragnea: „Boia n-are nici o treabă cu istoria, scrie aşa, nişte panseuri. Pe când Ioan-Aurel Pop este istoric, preşedintele Academiei, un om care vorbeşte pe surse istorice, nu aşa, după ureche. Cum vorbeşte Boia, care vrea să facă istorie pe înţelesul tuturor în care noi să ne ruşinăm de cine suntem. Avem suficiente motive să ne ruşinăm, dar avem şi motive să ne bucurăm, că n-am fost chiar aşa, ultimii mămăligari. Nu zic că aici ar fi centrul Universului, dar nici aşa, să-ţi fie ruşine, că la noi e numai rău… Nu-i adevărat. Uite, am avut primul oraş cu iluminat stradal din lume. Nu ştiu dacă Timişoara sau Ploieştiul“.
Of, ce jale o să fie la viitoarele alegeri, când oamenii buni vor constata a mia oară că e ceva cu poporul, e prea prost, ce s-o mai lungim.
Primul oraș cu iluminat stradal din lume, a fost, ce sa vezi, New Yorkul…