Odată cu sfîrșitul iernii au răsărit conduceri noi în companiile de stat. Au fost schimbați șefii la CFR Călători, la Salrom și la Romgaz. CFR Călători acumulează pierderi în favoarea unor companii private de transport pe calea ferată. Salrom, zisă și Societatea Națională a Sării, e pe profit, dar alimentează cu materie primă rețelele frauduloase de deszăpezire ale firmelor politice. Romgaz e una dintre marile companii cu venituri uriașe și cu un profit care s-ar putea dubla dacă administrarea gazului românesc nu s-ar face în folosul unei armate de societăți cu grade pe umăr.
Sînt așteptate schimbări în mai multe companii de stat, ceea ce arată o dorință de schimbare la scară națională a controlului pe resurse. Noii miniștri PNL și USR-PLUS primesc bilețele pe care sînt scrise numele noilor șefi, iar interesele care sînt servite se împart în două categorii.
În prima categorie intră privatizarea companiilor profitabile, care a reprezentat angajamentul PNL și al președintelui Iohannis în fața ambasadelor. De altfel, lacomul Zuckerman, fostul ambasador al SUA la București, nu s-a sfiit nici o secundă să susțină public vînzarea în viteză și la grămadă a companiilor din energie și să fluture, la derută, finanțări imaginare pentru Nuclearelectrica și autostrăzi de ficțiune care ar lega Constanța de Gdansk.
În a doua categorie intră interesele locale ale firmelor cu vipușcă și diagonală, care doresc să mulgă pe mai departe banii companiilor de stat. În bilanțurile companiilor de stat se văd plăți uriașe către furnizori din sistem, adică firmele-căpușă ale noii Securități, de care țara asta nu va scăpa în veci. Pe lîngă aceste taxe de protecție, banii se mai pierd și în buzunarele fără fund ale structurilor de conducere, în majoritate alcătuite din oameni cu tragerile de noapte la zi.
Dacă se ia ca exemplu compania Electrica, unde mare parte din conducere e reprezentată de inși care nu-și pot preciza natura studiilor militare și nici sursa averii personale, se poate proiecta un mod de operare la scară națională.
Ce înseamnă, însă, acest val de schimbări? Înseamnă că se produce o preluare a resurselor naționale din economie, o trecere a ugerelor dintr-o mînă în alta. Înseamnă că activii și rezerviștii își redistribuie depozitele de bani. Sună ca dracu’ – vorba unui nepot al Cominternului –, dar exprimă situația din teren. Faptul că societatea privește în altă parte sau că presa se ferește de acest subiect nu înseamnă că el nu există. Există de mulți ani și va exista încă mulți de acum încolo. E viermele gras care roade pe dinăuntru democrația.
