În Parlamentul European, dezbaterile pe tema PNRR sunt despre soluții și optimizarea proceselor

PNRR a fost și rămâne, în plan intern, un subiect care divizează, un subiect care naște controverse și alimentează o retorică ce se concentrează pe atribuirea de răspunderi și vinovății, mai mult decât pe găsirea unor soluții optime, astfel încât fondurile europene să fie folosite cât mai eficient și cu rezultate cât mai bune în plan intern.

Situația este diferită în Parlamentul European, unde dezbaterile din jurul PNRR se concentrează pe identificarea unor soluții și termene care să răspundă obiectivelor principale ale proiectului, respectiv redresarea economiilor naționale și creșterea grasului gradului de reziliență în cazul unor situații de criză.

În Parlamentul European cearta nu este asimilată dialogului, iar acuzele nu țin loc de argumente.

Victor Negrescu este unul dintre europarlamentarii români care au căutat în permanență soluții pentru ca PNRR să devină un format accesibil și util pentru România.

Este europarlamentarul care a luptat și a reușit, încă din 2021, alocarea a 10% din fondurile PNRR domeniului Educație și una dintre vocile care au solicitat în permanență o mai mare flexibilitate în alocarea, distribuția și condiționările impuse proiectelor care au beneficiat de finanțare, precum și o mai bună corelare între jaloane și capacitatea instituțională a României de a le pune în aplicare.

În anul 2024, Victor Negrescu a devenit responsabil în cadrul Grupului Social-Democraților din Parlamentul European pentru monitorizarea planurilor de redresare, poziție din care a solicitat în repetate rânduri adoptarea și aplicarea unor soluții concrete: mai mult timp pentru proiectele majorie majore, mai multă flexibilitate în accesarea fondurilor, mai puțină birocrație în implementarea lor și posibilitatea ca unele investiții să fie salvate prin transferarea lor către alte mecanisme europene de finanțare.

În 2025, a devenit și co-raportor al Parlamentului European pentru implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, poziție din care aceste propuneri au fost susținute în procesul parlamentar european.

În ianuarie 2025, Victor Negrescu a propus ca proiectele începute în cadrul PNRR, și care nu pot fi implementate în termen, să poată fi continuate prin intermediul fondurilor de coeziune și prin intermediul altor instrumente de finanțare, măsură care a fost preluată parțial de către Comisia Europeană abordare care s-a regăsit ulterior, parțial, și în soluțiile prezentate de Comisia Europeană. Banca Europeană de Investiții a pus la dispoziția statelor membre linii de finanțare care să acopere finalizarea unor proiecte majore inițiate prin PNRR. Scopul a fost unul simplu și a implicat un compromis acceptabil, care să nu presupună o abandonare a unor proiecte demarate, doar pentru că ele nu puteau fi finalizate în termen.

În iunie 2025, Parlamentul European a adoptat cu 421 de voturi pentru raportul privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență. Printre soluțiile susținute s-au numărat acordarea unui termen suplimentar de 18 luni pentru proiectele mature, mai multă flexibilitate și posibilitatea continuării unor investiții prin alte instrumente europene de finanțare.

Soluțiile propuse de Victor Negrescu au trecut de sfera acuzelor și s-au concentrat pe compromis, pe dialog și pe adoptarea unor măsuri rapide, care să permită salvarea a tot ce se poate salva din PNRR, în ciuda unor cifre îngrijorătoare. Plata rapidă a proiectelor deja finalizate, soluții pentru finalizarea proiectelor ajunse la un grad de maturitate, transferul proiectelor esențiale către alte mecanisme de finanțare și protejarea cu prioritate a investițiilor făcute în școli, spitale, infrastructură și energie sunt desiderate pentru care România are nevoie de acțiune și consens politic, fiind vorba de interese și priorități ce se situează deasupra oricărei lupte politice interne.

Material realizat în cadrul unei inițiative editoriale cu finanțare europeană.