Fondul “Proprietatea” a fost înființat pentru ca, prin administrarea unor investiții ale statului român, să poată fi despăgubite, altfel decât prin restitutio in integrum sau prin despăgubiri scandaloase și dolosive, proprietarii care au avut de suferit pierderi materiale în urma naționalizării. În acest scop, Fondul “Proprietatea” a fost înzestrat cu acțiuni ale unor companii de stat românești, statul transferându-și practic proprietatea acestui fond de investiții. Azi, acționarii persoane fizice române mai dețin doar 17,35% din capitalul social subscris și vărsat, și doar 19% din drepturile totale de vot. Adică cei pentru care a fost înființat Fondul sunt într-o minoritate incapabilă de a lua vreo decizie. Ministerul Finanțelor Publice mai deține azi, ca reprezentant al statului român în FP, doar 0,06% din capitalul social subscris și vărsat, și tot 0,06% din drepturile de vot. Restul acționarilor sunt investitori instituționali români și străini, Fondul “Proprietatea”, persoane fizice nerezidente, iar acționarul majoritar este The Bank of New York Mellon.
Deținând în portofoliu participațiuni la importante companii românești privatizate, precum OMV Petrom, sau companii din domeniul energiei, Fondul “Proprietatea” este manageriat și astăzi de către Franklin Templeton Investments România, parte a unuia dintre cele mai mari grupuri mondiale de administrare a activelor.
Ei bine, acolo unde politicienii români dau doar din gură de ani de zile, acolo unde statul nu reușește decât să bălmăjească măsuri pe care le contramandează încă înainte de a intra în dezbatere publică, administratorul FP, Franklin Templeton Investments, ia de coarne nu doar taurul, ci și practica exportului de profit, pe care o aplică multinaționalele cu activitate în România.
Astfel, Franklin Templeton trece la atac asupra Engie România (fostă GDF Suez România), unde deține 12% din capitalul social, reproșându-le administratorilor acestei companii că în 2015 au exportat 2,9 milioane de euro din profit sub formă de contracte de consultanță și management cu acționarul majoritar. Acționarul majoritar al Engie România este Romania Gas Holding B.V., o firmă afiliată Gaz de France. Altfel zis, în loc ca acele 2,9 milioane de euro să rămână în țară, iar din ei să se plătească impozite statului român și dividende către ceilalți acționari (printre care iarăși statul român, prin Ministerul Economiei, care deține 36%, și Fondul “Proprietatea”), Engie România a dat banii direct acționarului majoritar. Franklin Templeton susține că aceste contracte de consultanță și management sunt abuzive și ”nu erau nici necesare, nici adecvate, câtă vreme Compania are propriul Consiliu de Administrație și propriii directori, care au fost numiți de Adunarea Generală a Acționarilor cu scopul de a lua decizii de management și a acționa în interesul Companiei și al tuturor acționarilor săi și nu în beneficiul acționarului majoritar”.
Desigur, în acest caz totul este posibil pentru că acțiunile la compania în cauză sunt deținute și de o entitate interesată să facă profit pentru acționarii săi. Statul român nu este așa ceva (o entitate interesată să facă bani pentru cetățeni, acționarii săi) și nici nu prea mai deține participațiuni în multe companii profitabile. FP, pe de altă parte, ar putea fi cel care să supravegheze ca profitul OMV Petrom să rămână în țară, alături de cel al BRD și al altor companii mari la care încă mai deține acțiuni. Desigur, faptul că profitul Fondului “Proprietatea” se duce în principal peste granițe, la acționarii majoritari, e cu totul și cu totul altă poveste.
1.315 vizualizări
