Guvernarea e disperată după cash. Despre asta e povestea cu Pilonul II, nu încape îndoială. Practic, pesediștii au fost ”prinși” în timp ce băgau labele în Pilonul II. Moment în care au zis, ca-n schițele acelea de categorie B, că erau în trecere pe-acolo, că ei îl căutau pe un anume Popescu, dar se pare că acesta nu locuiește acolo. Nu, nu e nevoie să chemați Poliția, a fost o confuzie, o neînțelegere, s-aveți o zi bună.
Nici o confuzie, nici o neînțelegere, e foame de cash, iar banii din Pilonul II ar potoli această foame.
Dar aceasta este foamea pe termen scurt, foamea de azi. Pesediștii au însă și o foame pe termen lung. Foamea lor aude nenăscutele contracte pe nenăscuții euro cum îi papă.
În timp ce foamea pe termen scurt s-ar putea potoli din așa-zise ”naționalizări”, foamea pe termen mediu și lung pune pe foc marea oală a privatizărilor.
Ce altceva este acest parteneriat public-privat pentru construcția de spitale? Ce altceva poate să fie creditarea pentru studii, acel program ”Investește în tine”?
Consiliul Naţional al Elevilor (CNE), Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) şi Consiliul Tinerilor din România (CTR) au semnat un comunicat comun în care cer Guvernului să-și oprească puțin motoarele și să mai stea și de vorbă, să mai și dezbată ce le trece miniștrilor și strategilor prin cap. Reprezentanții acestor organizații sunt îngrijorați din cauză că acest tip de creditare a studenților poate să conducă la creșterea taxelor de școlarizare și la micșorarea investițiilor statului în educație. Poziția lor sună astfel: „În perioada 1989-2009, contribuţia statului olandez în finanţarea învăţământului superior a scăzut cu 38%, în timp ce nivelul de creditare a studenţilor a crescut cu 105%. La 31 martie 2015, datoriile totale ale studenţilor din Anglia, unde există un sistem de cost sharing similar cu cel propus de Guvern, au atins pragul de 64 miliarde de lire sterline, în timp ce în Scoţia (3,5 miliarde de lire sterline), Ţara Galilor (2,9 miliarde de lire sterline) sau Irlanda de Nord (2,4 miliarde de lire sterline), unde statul recunoaşte valoarea socială a învăţământului gratuit, acestea erau semnificativ mai mici”.
Așadar, un astfel de program de creditare se poate transforma foarte ușor în bani pentru privați.
1.487 de vizualizări
