N-am priceput ce treabă a avut Consiliul Concurenței amendînd mai multe edituri și lanțul de librării Cărturești, după reclamația unei firme comerciale numite Bookster. Am întrebat-o pe Irén Arsene, directoarea Editurii Curtea Veche, ce părere are despre toată istoria asta și de unde a început ea. Din răspunsurile date de Irén Arsene reiese că distinsul Consiliu al Concurenței habar n-are ce fac editurile.
Cristian Teodorescu: De ce a amendat Consiliul Concurenței Editura Curtea Veche și alte edituri, inclusiv librăriile Cărturești?
Irén Arsene: În urma unei investigații desfășurate de Consiliul Concurenței, mai multe edituri și librării au fost sancționate pentru presupuse practici anticoncurențiale, inclusiv Curtea Veche Publishing. Sancțiunile sînt rezultatul acuzațiilor că editurile ar fi exercitat presiuni asupra librăriilor pentru a restricționa vînzările către Bookster. Dorim să subliniem că toate acțiunile noastre au fost motivate de dorința de a proteja piața de carte și de a asigura respectarea legislației în vigoare, nu de a restricționa concurența. Cînd cumperi drepturile de autor pentru o carte străină, în țară ești responsabil de urmărirea respectării drepturilor de autor pentru ea. În plus, Curtea Veche Publishing va contesta în instanță amenda aplicată de Consiliul Concurenței, considerînd că această decizie este una injustă și nefondată în raport cu acțiunile noastre și respectarea legislației în domeniu.
Amenzile date celor șase (patru edituri și două lanțuri de librării) arată că autoritățile nu cunosc cum funcționează această industrie și nici nu doresc să afle. Editurile sînt un bun național, cultura scrisă nu a fost sprijinită în anii care au trecut, iar acum este amendată nedrept și excesiv. Să nu uităm de ultima statistică Eurostat, apărută recent, care arată că în anul 2023 doar 29% din români au declarat că au citit o carte, iar dintre aceștia doar 11% au citit mai mult de o carte.
C.T.: Anul trecut, Curtea Veche și alte edituri amendate acum au dat în judecată Bookster. Din ce cauză?
I.A.: Este important de menționat că taxa pentru drepturile de autor plătită de Bookster către organismele de gestiune colectivă nu a fost un subiect de dezacord. În realitate, editurile nu au solicitat ca Bookster să plătească direct către ele această taxă, ci să respecte drepturile autorilor în conformitate cu legislația națională și europeană. Motivul pentru care editurile au apelat la Justiție a fost tocmai pentru a clarifica dacă activitatea desfășurată de Bookster respecta pe deplin aceste reglementări. Curtea Veche Publishing își reafirmă angajamentul de a susține piața de carte din România și de a proteja drepturile de autor ale scriitorilor. Regretăm că situația a escaladat în această manieră și vom continua să colaborăm cu autoritățile și organismele de gestiune colectivă pentru a asigura că toate părțile implicate își îndeplinesc obligațiile legale.
C.T.: Totuși, ce concurență fac editurile firmei care v-a reclamat?
I.A.: Bookster a fost fondată în 2013, iar timp de aproape un deceniu a operat cu un model de bibliotecă aparent publică, dar care a funcționat pe baza unor contracte comerciale încheiate cu diverse companii. Deși Bookster susține că a plătit taxe pentru drepturile de autor către organismele de gestiune colectivă, cum sunt CopyRo și Opera Scrisă, există aspecte esențiale legate de legislația drepturilor de autor pe care am considerat că această entitate le-a ocolit sau le-a interpretat în mod eronat. În mod clar, problema drepturilor de autor pentru activitatea de împrumut public sau închiriat a fost și rămîne o chestiune centrală în acest conflict.
Începînd cu 2017, alături de alte edituri, am încercat să rezolvăm această problemă prin canale legale, trimițînd notificări și apelînd la instanțe competente pentru a stabili drepturile și obligațiile fiecărei părți. Scopul nostru nu a fost acela de a afecta activitatea Bookster, ci de a proteja autorii noștri și drepturile lor legitime. Drepturile de autor reprezintă o sursă vitală de venit pentru scriitori și nu pot fi ignorate sub nici o formă, fie că este vorba de vînzarea sau împrumutul operelor acestora. În lanțul editării unei cărți, bibliotecile nu sînt incluse, deci nici măcar nu facem parte din aceeași industrie. Nu am fost concurenți.
C.T.: Uniunea Scriitorilor tace. Aveți idee de ce?
I.A.: Eu cred că nu numai Uniunea Scriitorilor ar putea avea o poziție, dar și alte organisme sau personalități culturale și mai ales autorii. Toți ar putea să joace un rol mai activ în protejarea drepturilor lor de proprietate intelectuală și ar putea adopta o poziție publică fermă pentru a susține corectitudinea și echitatea în ceea ce privește remunerația pentru munca lor. Uniunea Scriitorilor din România (USR) este una dintre cele mai importante organizații care reprezintă interesele scriitorilor din România. Uniunea ar putea emite o declarație oficială în sprijinul autorilor și în apărarea drepturilor lor de autor, cerînd ca orice model de afaceri să respecte aceste drepturi. Mai ales că editurile plătesc 2% din prețul cărților literare acestei instituții. De asemenea, ar putea să inițieze dialoguri publice și să promoveze soluții pentru legislația europeană care protejează mai bine autorii.
C.T.: Nici organizațiile care gestionează drepturile de autor nu par mai vorbărețe.
I.A.: Aceste organisme au deja rolul de a gestiona drepturile de autor și de a asigura remunerarea corectă a autorilor. Ele ar putea lansa campanii de conștientizare publică. ORDA a primit o scrisoare de la IFRRO (Federația Internațională a Organismelor de Gestiune Colectivă) cu îndemnul să ia măsuri urgente în chestiunea nerespectării de către Bookster a legislației privind dreptul de împrumut public. Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) a primit misiunea de a răspunde la acest mesaj şi solicităm ORDA să informeze publicul cu privire la stadiul acestui demers.
C.T.: Zice ceva Uniunea Europeană despre amenzile pe care Consiliul Concurenței le-a aplicat editurilor?
I.A.: Uniunea Europeană ar putea juca un rol important în susținerea drepturilor autorilor din România și în asigurarea unui cadru legislativ echitabil pentru sectorul editorial. UE dispune deja de legislație care protejează drepturile de autor, precum Directiva 2006/115/CE privind dreptul de împrumut și anumite drepturi conexe dreptului de autor și Directiva 2019/790 privind drepturile de autor pe piața digitală. Prin monitorizarea aplicării acestor directive la nivel național, UE se poate asigura că autorii români sînt protejați și remunerați corespunzător pentru utilizarea operelor lor.
AER (Asociația Editorilor din România) colaborează cu organizațiile europene de gestiune colectivă, cum ar fi Federația Europeană a Editorilor (FEP) și Federația Internațională a Organizațiilor de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor (IFRRO). UE poate exercita presiune asupra autorităților naționale pentru a îmbunătăți cadrul legislativ și a respecta reglementările europene în domeniul protecției drepturilor de autor. Astfel, autorii ar beneficia de o protecție similară cu cea a colegilor lor din alte state membre, contribuind la o piață editorială echitabilă
