Celebra doamnă Iulia Motoc, apărătoare neobosită a democrației, varianta Traian Băsescu, la referendumul din vara lui 2012, va fi judecătoare la CEDO. Într-un interviu de acum aproape doi ani, dna Motoc spunea că în junețea-i se îndeletnicea cu poezia. Avea, a mărturisit, gusturi clasice. Nu de-astea postmoderniste. N-a făcut carieră lirică. Și-a exercitat talentele, în Drept, mai întîi ca procuroare la Giurgiu, apoi ca judecătoare la un tribunal din București.
A ajuns judecătoare la Curtea Constituțională propusă de PDL. Băsescofilă vădită, judecătoarea e autoarea celebrei idei că dacă președintele țării nu pică la referendumul suspendării, să fie dizolvat Parlamentul. Doamna Motoc s-a ilustrat pe Facebook, cu poze romantice color, în timp ce era judecătoare la CCR, dar și cu dezvăluiri despre relațiile amoroase ale fostului ei coleg de catedră, Daniel Barbu, pe care l-a acuzat că și-ar fi sedus o studentă. Studenta era majoră și a dezmințit că ar fi fost sedusă. Dna judecătoare susține că a făcut aceste dezvăluiri, în care a inclus și o parte a corespondenței electronice a studentei cu Daniel Barbu, în calitate de profesoară, nu ca purtătoare a robei mov la Curtea Constituțională. Iulia Motoc are un doctorat în etică. Cît o fi de etic să te dedublezi, în timp ce ești judecător la Curtea Constituțională, încît să i-o tragi la morală unui coleg și să susții totodată că judecătoarea din tine n-are nici o treabă cu ceea ce postezi, ca profesoară, pe Facebook? O fi o licență poetică tîrzie. Ceea ce ne face să regretăm cu atît mai mult că Iulia Motoc nu și-a urmat vocația literară.
