Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Iulia Rugină: “De dragoste. Rănită. E o poveste ca-n filme pusă într-un film”

Zoom Iulia Rugină: “De dragoste. Rănită. E o poveste ca-n filme pusă într-un film”

Regizor și scenarist și în omnibusul Scurt/4: Istorii de inimă neagră: Să mori de dragoste rănită (regia Iulia Rugină, „Cel mai bun scurtmetraj românesc” – TIFF 2014).

Reporter: Să mori de dragoste rănită este să mori de dragoste rănită. Fără speranță, fără metaforă?

Iulia Rugină: Fără metaforă, dar cu foarte multă speranță. Asta la primul nivel. Se pot găsi, probabil, multe metafore în Să mori de dragoste rănită. Așa se întîmplă de obicei și, de multe ori, fără voia autorului. Pînă la urmă fiecare înțelege ce își dorește să înțeleagă, iar asta, mai ales în cazul acestui film, pe mine mă bucură. Noi am vrut să pornim de la o melodie și să scriem o poveste. Am vrut să filmăm povestea exact așa cum s-a născut ea. Fără restricții, fără vreun scop anume, fără vreun mesaj ascuns. Ne-am întors cu povestea înapoi la melodie. Ne-am dat în carusel, ne-a plăcut, am coborît. Asta în sine e o metaforă. Dar Să mori de dragoste rănită e un film foarte “pe față”. În care se moare. De dragoste. Rănită. E o poveste ca-n filme pusă într-un film.

Rep.: Cînd rănim în dragoste?

I.R.: Cînd nu sîntem atenți, cînd nu ascultăm, cînd nu înțelegem, cînd (ne) mințim, cînd iubim prea mult, cînd iubim prea puțin, cînd așteptăm prea mult, cînd plecăm prea repede. Și, de cele mai multe ori, cînd nici măcar nu ne dăm seama…

Rep.: Cît de aproape de inimă, de eroare, de iubire ai pus aparatul de filmat?

I.R.: Nu l-am pus departe, dar l-am pus deasupra. Am încercat să ies din cercul poveștii și să o privesc cumva din afara ei. Cu un soi de ironie caldă. Cred că uneori temele mari ca dragostea, moartea, fanatismul strălucesc mai tare în film cînd nu le iei în serios. Pentru că altfel sînt prea mari și te pot înghiți. Sau cel puțin mă pot înghiți pe mine. Eu mi-am dorit să fac o melodramă. A ieșit un fel de melodramă. Mi-am dorit și să mă joc cu o serie de clișee. Nu știu dacă a ieșit sau nu, dar mi-a plăcut procesul. Pînă la urmă, cred că poți să pui aparatul de filmat oriunde simți să-l pui în momentul ăla și apoi să vezi ce se întîmplă. Nu știu cum se face, dar eu așa am făcut tot timpul.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Tulpina din grădina Maicii Domnului

    2 martie 2021

    Motto: Într-o grădină, sub o tulpină, zării un virus ca o lumină. Să-l rup se strică, să-l las mi-e frică, că vine altul și ni-l ridică. A trebuit să treacă […]

  • America ungarului cenușiu

    2 martie 2021

    Puține țări de pe planeta Pămînt egalează România în devotamentul arătat Americii. Parteneriatul strategic pe care, altminteri, SUA îl are cu multe națiuni a atins la noi standarde evanghelice și […]

  • Nepriceputul cu patalama

    2 martie 2021

    Cu 15 zile înainte de a se împlini 165 de ani de la dezrobirea romilor în Țara Românească (166 de ani de la dezrobirea lor în Moldova), Curtea de Apel […]

  • O moarte simbolică

    23 februarie 2021

    Înainte de a se fi măritat cu aprigul bărbătuș Vijulie, femeia cu barbă Stelian Tănase nu părea a ști să dea în bobi și a citi în zațul cafelei, ca […]

  • A venit și vremea arătării diplomelor

    23 februarie 2021

    În toate campaniile, PNL și USR-PLUS s-au dat mai școliți ca proștii de la PSD. Au lăsat mereu să se înțeleagă că ei sînt legitimați de cunoștințe dobîndite în universități […]