Dragă jurnalule, viața în Costa Rica nu e atît de ușoară pe cît pare, zilnic sînt abordată de cîteva reviste mondene din întreaga lume care se bat pe mine să apar pe copertă. Pînă acum am acceptat să apar doar pe bucăți. Am dat un picior în Brazilia, o mînă în Madagascar, o jumătate de omoplat în Canada, restul bunătăților le țin însă pentru revista Viva din România, singura revistă din lume care are o copertă suficient de mare încît să mă poată găzdui.
Dragă jurnalule, m-am mai gîndit la ce-am spus mai devreme și mi-am dat seama că se poate interpreta că nu încap pe copertă din cauză că m-am îngrășat: nu e adevărat. În Costa Rica, nimeni nu se îngrașă. Avem femei care fac asta pentru noi.
Prigoana deținuților politici este absolut înfiorătoare, chiar și în această țară aparent liniștită. Chiar ieri m-am întîlnit cu șeful anticorupție de aici și m-a torturat ore întregi ca să obțină răspunsuri de la mine. Am ieșit la cafea și m-a torturat cu tot felul de deserturi de care nu pot să mă ating pentru că se depun imediat pe șolduri. A fost îngrozitor.
Multă lume se întreabă dacă am ce e necesar ca să fiu o mamă bună. Eu zic că am. Ani întregi am avut grijă de cineva care, după o anumită oră, de-abia putea să mai meargă și să vorbească, nu e ceva nou pentru mine. De asemenea, am bani, ceea ce mă califică din start pentru titlul de mama anului.
Trebuie să recunosc că, deși îmi evidențiază foarte frumos feminitatea, sarcina are și momentele ei mai puțin plăcute. De exemplu, nici o haină nu mă mai încape. La o haină din blană de leopardul zăpezilor a trebuit să rog pe cineva să meargă și să mai împuște un leopard al zăpezilor ca să pot să mă simt și eu în largul meu îmbrăcată așa.
Deși îmi pare rău că nu îmi petrec aceste luni minunate în România, viața e destul de OK și aici, în Costa Rica. De exemplu, au niște facilități incredibil de bune pentru femeile gravide: oamenii se ridică să-ți lase locul pe scaun, transportul este gratuit și mai primești și 20% din orice contract cu statul.
Aud că există foarte multe voci în țară care îndrăznesc să pună la îndoială motivele pentru care am apărut pe coperta unei reviste atît de prestigioase. Cum vă permiteți așa ceva? Motivele mele au fost sincere: voiam să vă arăt ce perdele noi mi-am luat. De-aia am și apărut înfășurată într-una.
