Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Jurnalul lui Theodor Paleologu

Zoom Jurnalul lui Theodor Paleologu

Dragă jurnalule, nici măcar nu sînt sigur că merită să vorbesc cu tine. Tu măcar te tragi din vreo familie nobiliară? Ești tu oare rudă cu jurnalele pe care le-au ținut, la vremea lor, împărații Bizanțului? Of, tare mă tem că-mi consum cerneala de pomană. Și asta e cerneală nobilă, pe care mie îmi mai place s-o numesc sînge albastru. Legenda spune că, atunci cînd i-au tăiat capul lui Ludovic al XVI-lea, a venit repede o doamnă cu un lighean ca să strîngă tot sîngele care a țîșnit. Ei bine, acel sînge e cerneala pe care-o folosesc acum.

Deci mai mult respect pentru aceste rînduri, dragă jurnalule.

 

Dar să trecem la subiect. Mulți m-au întrebat despre turnătorul Petrov. Nu mă interesează latura politică a activității lui. Din respect pentru cuvîntul scris, voi admira doar exercițiul literar, efortul cronicăresc al domnului Petrov, care a imortalizat în pagini nemuritoare cîteva crîmpeie de viață trecătoare: bancurile pe care le spuneau colegii dumisale despre Traian Băsescu, criticile proferate la adresa regimului de aceiași preopinenți, uneori chiar acele mici scîntei de speranță care erau planurile de a fugi fraudulos din țară. Petrov le-a dat viață acestor personaje. Fără el, am mai fi știut oare noi de colegul de facultate care vorbea căcaturi despre regimul comunist? L-am mai fi cunoscut pe profesorul veșnic nemulțumit că nu poate călători în afara țării? Am mai fi citit noi despre vecinul care nu găsea nimic la aprozar? Mă îndoiesc.

 

Dragă jurnalule, oricine poate fi turnător, dar puțini au abilitatea de a se ascunde zeci de ani, pozînd în adversari ai Securității. Petrov e, iată, și un actor desăvîrșit. Aș vrea să-l văd într-o zi pe una dintre marile scene ale lumii, jurîndu-se, cu lacrimi în ochi, că nu l-a lovit pe copilul ăla nici în plex, nici cu pumnul în piept. Doamne, ce actori avem și nu știm să-i prețuim! S-ar răsuci în pămînt strămoșii mei bizantini dacă ar ști ce contemporani inepți am. Apropo, dragă jurnalule, dacă vrei să nu mai fii un plebeu incult, te aștept la cursurile mele de la Casa Paleologu, cu fursecuri și limonadă la discreție. Adu și prieteni!

Citeşte mai multe despre:

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Dragi cetățeni români!

    3 decembrie 2019

    Klaus Iohannis nu-i chiar nepotul feldmareșalului Mackensen, dar cu siguranță cîțiva uncheși de-ai săi au bătut pas de defilare pe Calea Victoriei în 1916, cînd nemții au intrat ca-n brînză […]

  • România normală

    3 decembrie 2019

    Nimeni nu știe cum arată România Normală, cu atît mai puțin noul președinte Iohannis, care a apărat acest slogan cu fălcile încleștate, ca și cum s-ar fi temut să nu […]

  • Ruleta românească

    3 decembrie 2019

    Rar a fost dat României să vadă sinucigași mai talentați decât cei din Guvernul Orban. Ar fi, poate, un spectacol simpatic dacă nu i-ar afecta pe deja din ce în […]

  • Rușinea de a fi stîngist

    26 noiembrie 2019

    Datorită mamuților cu păr, cu burtă sau cu chelie din PSD, intelighenția românească de stînga, rușinată, se dopează cu praful marxismului prin cafenele obscure sau prin facultățile de Filosofie, așteptînd […]

  • Țară, țară, vrem președinte!

    26 noiembrie 2019

    Klaus Iohannis și-a anunțat candidatura la președinția României, pentru un al doilea mandat, în iunie 2018, cu aproape un an și jumătate înainte de alegerile prezidențiale. De atunci, KWI așteaptă […]