Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Jurnalul lui Theodor Paleologu

Zoom Jurnalul lui Theodor Paleologu

Dragă jurnalule, nici măcar nu sînt sigur că merită să vorbesc cu tine. Tu măcar te tragi din vreo familie nobiliară? Ești tu oare rudă cu jurnalele pe care le-au ținut, la vremea lor, împărații Bizanțului? Of, tare mă tem că-mi consum cerneala de pomană. Și asta e cerneală nobilă, pe care mie îmi mai place s-o numesc sînge albastru. Legenda spune că, atunci cînd i-au tăiat capul lui Ludovic al XVI-lea, a venit repede o doamnă cu un lighean ca să strîngă tot sîngele care a țîșnit. Ei bine, acel sînge e cerneala pe care-o folosesc acum.

Deci mai mult respect pentru aceste rînduri, dragă jurnalule.

 

Dar să trecem la subiect. Mulți m-au întrebat despre turnătorul Petrov. Nu mă interesează latura politică a activității lui. Din respect pentru cuvîntul scris, voi admira doar exercițiul literar, efortul cronicăresc al domnului Petrov, care a imortalizat în pagini nemuritoare cîteva crîmpeie de viață trecătoare: bancurile pe care le spuneau colegii dumisale despre Traian Băsescu, criticile proferate la adresa regimului de aceiași preopinenți, uneori chiar acele mici scîntei de speranță care erau planurile de a fugi fraudulos din țară. Petrov le-a dat viață acestor personaje. Fără el, am mai fi știut oare noi de colegul de facultate care vorbea căcaturi despre regimul comunist? L-am mai fi cunoscut pe profesorul veșnic nemulțumit că nu poate călători în afara țării? Am mai fi citit noi despre vecinul care nu găsea nimic la aprozar? Mă îndoiesc.

 

Dragă jurnalule, oricine poate fi turnător, dar puțini au abilitatea de a se ascunde zeci de ani, pozînd în adversari ai Securității. Petrov e, iată, și un actor desăvîrșit. Aș vrea să-l văd într-o zi pe una dintre marile scene ale lumii, jurîndu-se, cu lacrimi în ochi, că nu l-a lovit pe copilul ăla nici în plex, nici cu pumnul în piept. Doamne, ce actori avem și nu știm să-i prețuim! S-ar răsuci în pămînt strămoșii mei bizantini dacă ar ști ce contemporani inepți am. Apropo, dragă jurnalule, dacă vrei să nu mai fii un plebeu incult, te aștept la cursurile mele de la Casa Paleologu, cu fursecuri și limonadă la discreție. Adu și prieteni!

Citeşte mai multe despre:

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Secretul lui Bachus, cu Gabriel Liiceanu în rolul principal

    8 octombrie 2019

    După o lamentabilă carieră de criminal în serie, Gabriel Liiceanu se desparte de membrii Grupului pentru Dialog Social cu aerul preotului indignat că păcătoșii cărora le-a servit ultima împărtășanie se simt din […]

  • Președintele morții

    8 octombrie 2019

    Dacă ar avea aripi, Klaus Iohannis s-ar roti în văzduh deasupra tragediilor, ca un corb care adulmecă moartea. Dar n-are, așa că e nevoit să țopăie de la un accident […]

  • Uniunea Salvați USR

    8 octombrie 2019

    În plină campanie electorală pentru prezidențiale, Uniunea Salvați România s-a apucat, deja, de pregătirea alegerilor locale. Rar s-a mai văzut un partid care să le spună membrilor, simpatizanților și eventualilor […]

  • O profeție cu bucluc

    1 octombrie 2019

    Diversitatea în unitate se vede cu ochiul liber pe canalele noastre de televiziune, unde cîteva culte religioase se întrec seară de seară să ne intermedieze prin cablu o întîlnire cu […]

  • Bula calului

    1 octombrie 2019

    Prezidențialele n-au fost întotdeauna așa. În 1990 aveam de unde alege. Îl aveam pe Ion Rațiu, nepot de memorandist cu rădăcini istorice în Ardeal, milionar în lumea liberă, democrat cu […]