Titlul cărții lui Nadav Eyal te poate face să crezi că autorul ei e unul dintre mulții antiglobaliști supărați care-și varsă necazul și umblă să-și facă discipoli cu volumele lor. Tipul, jurnalist la ziarul Yediot Aharont și corespondent din „punctele fierbinți“ ale globului pentru un post de televiziune israelian, e unul dintre acei puțini gazetari care își pun pielea în saramură ca să relateze de la fața locului despre grozăviile care se întîmplă în lume. Eyal a făcut relatări din Mumbai, cînd un grup de teroriști din Pakistan a ucis turiștii din hotelul Taj Mahal Palace, a fost la Fukushima, dar și pe insulele Maldive sau într-un sat uitat din Japonia unde mortalitatea bate natalitatea.
Reporter conștiincios, Eyal vorbește cu ambele părți aflate în conflict și vrea să știe și cine sînt, și cum gîndesc adversarii globalizării, revoltații din cartea sa. Ca să afle ce era în capul teroriștilor căzuți în luptă, jurnalistul a căutat convorbiri telefonice înregistrate și mărturii ale supraviețuitorilor aflați de partea teroriștilor. Așa descoperă că unul dintre teroriștii de la Taj Mahal Palace era coordonat de la distanță, prin telefon, de un pakistanez care l-a făcut să treacă peste reținerea de a împușca oameni pe care atunci îi vedea pentru prima oară. Teroristul a sfîrșit împușcat de trupele indiene de asalt, coordonatorul n-a fost prins nici pînă azi. Eyal e convins că revolta de azi a antiglobaliștilor nu e un fenomen al ultimelor zeci de ani, ci are rădăcini îndepărtate care trebuie căutate cu multe secole în urmă, la fel cum nici globalismul nu e o afacere recentă a omenirii.
De fapt, după Eyal, începuturile globalismului datează din vremea Romei antice cînd urmașii negustori ai lui Romulus și Remus aduceau din China mărfuri pentru care doamnele romane erau în stare să-și dea tot aurul și argintul din casă. Tot atunci a apărut și prima reacție contrară. Senatul roman a interzis comerțul cu mărfuri chinezești, lăsîndu-le pe Lucrețiile vremii să suspine după mătase și porțelanuri chinezești. Dar dacă ne gîndim mai bine, se poate spune că globalismul a început din momentul cînd homo sapiens și-a luat tălpășița din Africa și, ajuns în Europa, s-a adaptat mai bine decît localnicii de Neanderthal. S-or fi revoltat și neanderthalienii împotriva globaliștilor de atunci?
Mai către zilele noastre, dar cu secole înainte, tot de globalism ar ține și colonizarea celor două Americi, comerțul cu sclavi, jefuirea Africii de reprezentanții civilizați ai țărilor europene sau Războiul Opiului cîștigat de englezi în China în secolul al XIX-lea.
Revoltații din zilele noastre nu sînt numai teroriștii musulmani, care visează să-i pună pe necredincioși cu botul pe labe, ci și populații mici care au avut de tras de pe urma globalizării sau reprezentanții unor populații uriașe care țin prețurile jos, cu forța lor de muncă ieftină.
Progresul pe care îl aduce globalismul în multe privințe are însă și părți întunecate sau tulburi care, susține Eyal, dacă ne facem că nu le vedem, de dragul unor lozinci care datează de pe vremea Iluminismului – Voltaire era un mare admirator al globalizării! – alimentează revolta. Sau, cum zice autorul, îi pot face pe mulți oameni să creadă că dacă se revoltă împotriva globalismului își vor cîștiga libertatea. Și asta o spune un jurnalist care crede în globalizare, dar n-are naivitatea unui Fukuyama care și-a închipuit, în Sfîrșitul istoriei, că globalizarea va coborî raiul pe pămînt. Om de stînga, fără a fi stîngist, și ecologist ferit de istericale, Eyal cercetează cu răbdare, bunăoară, motivele care i-au făcut pe britanici să voteze pentru Brexit și te face să-l citești cu tot interesul chiar și în paginile în care nu ești de acord cu opiniile lui.
Scrisă cu nerv jurnalistic și cu știința de a lega între ele multele episoade ale cărții, Revolta te ajută să înțelegi ce e cu această luptă împotriva globalizării care e dusă și de fanatici și politicieni de teapa lui Marine Le Pen, și de anarhiști cu Ferrari, dar și de oameni care cred în globalism, însă nu acceptă să bage sub preș gunoaiele globalizării.
Nadav Eyal, Revolta. În tranșeele luptei împotriva globalizării, traducere de Miruna Andriescu, Editura Polirom, 2020.
783 de vizualizări
