Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

MĂLIN MUȘATESCU: „Astăzi avem în Deltă mai mult teren agricol decît pe vremea lui Ceaușescu”

Zoom MĂLIN MUȘATESCU: „Astăzi avem în Deltă mai mult teren agricol decît pe vremea lui Ceaușescu”

L-am intervievat acum trei ani pe Mălin Mușatescu după ce a fost numit guvernatorul Deltei. Acum, după ce fost schimbat, l-am întrebat ce a făcut acolo.

Cristian Teodorescu: Ai schimbat ceva în Deltă cît ai fost guvernatorul ei?

Mălin Mușatescu: Depinde la ce scală privești harta Deltei. Nici un guvernator nu poate schimba radical situația în Delta Dunarii, asta pe de o parte, că guvernatorii sînt schimbați chiar ei precum ciorapii și nu au timp să implementeze o politică coerentă, sustenabilă, iar pe de altă parte, pentru că o intervenție abruptă va declanșa o reacție de ostilitate din partea populației. Acum aproape trei ani, cînd ai aflat că voi fi guvernator, mi-ai urat ca măcar să las o urmă de bicicletă pe grindurile Deltei la plecarea din funcție. Eu zic că am lăsat urma aia și chiar mai mult de atît. Am început să schimb ceva în ceea ce eu am identificat ca fiind probleme majore ale Deltei. Delta, astăzi, este o fermă zootehnică cu peste 60.000 de oi, 20.000 de vaci și tot așa. Pînă la pesta porcină africană aveam în jur de 1.500 de porci mistreți și aproximativ 1.200 de porci domestici crescuți pe domeniul public. Delta a devenit o fermă zootehnică mai alesîn cazul vacilor, care sînt ținute în stabulație liberă, acordarea de subvenții mi se pare o mare farsă. Am pornit o ofensivăîmpotriva pășunatului haotic, am readus în discuție zonele legale de pășunat stabilite pe baza unor studii ce indicăși numărul maxim de vaci. Este clar că am creat un anume deranj, mai ales că banii din aceste subvenții reprezintă ceva… Ar fi urmat să identificăm numerele de pe crotalele animalelor care pășuneazăîn alte zone decît cele permise și să reclamăm acest lucru la APIA, care ar fi trebuit să le retragă subvențiile. Nu am mai apucat să fac acest pas.

C.T.: Dar cu peștele cum e?

M.M.: Lipsa de pește e,în primul rînd, consecința suprapescuitului, a dispariției amenajărilor piscicole și a braconajului. Am introdus în premieră mărcile la plasele destinate pescuitului familial, unde era haos total. Nu am permis folosirea setcilor cînd apele erau prea scăzute, am interzis folosirea năvodului în aceste circumstanțe, am introdus o regulă prin care nerealizarea cotei minime anuale individuale pentru pescarii profesioniști poate fi acceptată doar dacă aceștia aduc documente oficiale din care reiese că au activități complementare ca turismul, sînt deținători de animale, fac apicultură. Astfel îi făceam pe oameni să vină la lumină cu aceste activități și să reducem astfel și presiunea asupra resursei piscicole. Toată lumea știe că nu se poate trăi astăzi în Deltă doar din pescuit. De ce să obligi pescarul să pescuiască doar pentru a realiza o cotă? Îl acuzăm că vinde pește la pensiuni – la prețul pieței – în loc să predea peștele la cherhana, pe cîțiva lei? De ce Ministerul Agriculturii nu permite ca pescarul să poatăvinde legal, fiscalizat, în piețe locale, special amenajate, pește proaspăt, prins în acea zi? Am realizat un proiect de conversie profesionalăși de înființare a pieței locale de pește în Deltă. Am dat mai departe aceste documente, la Guvern, am înțeles că au ajuns și pe la Ministerul Agriculturii… Dar cum să treci peste monopolul cherhanagiilor? După două luni de la instalarea mea în scaunul de guvernator am atacat frontal două subiecte: agricultura și traficul bărcilor. Agricultura este cel mai mare dușman al Deltei.A furat 25% din suprafața de zonă umedăși s-a extins peste  celălalt sfert de Deltă care era destinat pisciculturii. Astăzi avem în Deltă mai mult teren agricol decît pe vremea lui Ceaușescu. Ce am putut eu să fac impotriva agriculturii de pripas în Delta Dunării? Am anulat o listă ticăloasă de substanțe permise în Deltă, în fapt o derogare umbroasă de la interdicția totală de a folosi aceste chimicale, așa cum prevede legea organică a Rezervației. Am pornit personal pe teren și, cînd șefii Comisariatului Rezervației ziceau că totul e OK, am descoperit un TIR cu patru tone de chimicale, tractoare cu pesticide periculoase pentru pești și viețuitoarele din apă. Traficul bărcilor, mai ales în perioada de vară, aduce distrugeri mai mari ecosistemelor acvatice decît braconajul și suprapescuitul la un loc. Am propus schimbarea reglementărilor privind accesul bărcilor pe canalele interioare ale Deltei în funcție de puterea motoarelor, nu de viteză. Au cerut demiterea mea și revenirea la limitare de viteză. Am făcut pasul înapoi și am cumpărat în 2018 un pistol-radar omologat, l-am folosit pentru a conștientiza conducătorii și posesorii de barci, am dat inițial avertismente, apoi amenzi. Ca și în cazul vacilor, ca și în cazul pescuitului comercial, toate aceste începuturi de drum s-au cam pierdut în ceața schimbării guvernatorului.

C.T.: Și cu braconajul?

M.M.: Braconajul l-am abordat puțin ocolit… Întîi i-am scos din ecuație pe cei care ar fi trebuit să controleze aceste activități ilegale, dar care mai curînd vămuiau peștele prins astfel. Apoi am înființat două echipe mobile de control, pentru că am constatat că,în sat la el, angajatul Rezervației e deja prieten cu toată lumea. Sute și sute de plase confiscate, tone de pește, dosare penale, bărci confiscate, motoare, mașini… Totuși, o picătură de apăîntr-un ocean. Rețelele de braconieri sînt organizate în tot teritoriul, au informatori în instituțiile care fac controale, au susținere nu doar la nivel local, ci și pe la București. Sutele de kilograme de păstrugă confiscate la Marea Neagră de echipele mobile ale ARBDD, împreună cu Jandarmeria, au deranjat multe storceaguri din restaurantele din Tulcea și Constanța.Multă lume îmi spunea să nu merg în satele Deltei pentru a discuta cu pescarii, să-i chemăm mai bine la Rezervație. Am înființat un Comitet Pescăresc unde pescarii discutau direct cu guvernatorul și cu conducerea ARBDD, am făcut împreună peste zece propuneri de modificare a Legii Prohibiției 2019, propuneri ce au fost în final acceptate de ANPA. Așa, mai anecdotic, trebuia să măîntîlnesc la Mila 23 cu pescarii la căminul din sat. Am venit singur cu barca Rezervației, eu am condus. Lumea aștepta la ponton. Oamenii m-au întrebat de ce nu a venit guvernatorul. Am zis că eu sînt guvernatorul. Nu se așteptau ca un guvernator să vină la ei așa, ca un om obișnuit.

C.T.: Bănuiesc că ți-ai făcut și prieteni, și dușmani cît ai guvernat Delta.

M.M.: Prietenii pe care i-am avut în Delta înainte de a fi guvernator au rămas. Însă dușmanii pe care i-am stîrnit au fost doar de conjunctură. Cu unul dintre primari, care mă ataca furibund la anumite semnale că trebuie făcută debarcarea mea în iunie, m-am întîlnit în această vară. Ne-am salutat și mi-a spus că acum, că nu mai sînt guvernator, putem vorbi sincer și amical, că doar nu sîntem dușmani… Mulți se așteptau săînchid pescuitul comercial și să dau mînă liberă pescarilor sportivi. Eu cred că închisul pescuitului e o utopie, nu funcționează. Reconversie profesională, asta da. În ceea ce privește pescuitul sportiv am instaurat în 2018 regula catch & release la știucăși poate că asta mi-a atras ura sacoșarilor care nu pot pleca din Deltă fără zeci de kilograme de fileuri de pește. Rezultatele au fost vizibile, a fost mai multăștiucă, fapt ce a demonstrat că acest răpitor este foarte vulnerabil în fața nălucilor turiștilor veniți la pescuit pe timpul verii. În 2019 am introdus în ordinul de prohibiție regula de a putea opri douăștiuci și doar un crap. Și asta i-a nemulțumit pe mulți, dar este clar că doar acest gen de management dă sens pescuitului sportiv în Deltă. Trebuie să spun că am instituit zone de cruțare piscicolă pe buclele brațului Sf. Gheorghe, acolo unde pescuitul comercial a fost interzis, în schimb a fost permis pescuitul sportiv numai in regim catch & release la toate speciile. Și aici mi-am făcut dușmani din ambele tabere.

C.T.: Ce soi de afaceri ar trebui să dispară din Deltă ca să nu ajungă acolo peștele o raritate?

M.M.: Este aparent simplu: terminăm cu ideea de fermă agricolă, zootehnicăși piscicolă, cu ideea de parc de distracții și recunoaștem că totuși Delta este o Rezervație. Dăm plusvaloare locală peștelui prin faptul că pescarilor trebuie să li se recunoască dreptul de a vinde pește la prețul pieței locale, direct din barcă, în locurile special amenajate din sate. Astfel se va termina cu piața neagră din Deltăși pensiunile vor putea avea pește proaspăt, cu acte. În același timp trebuie să susținem localnicii prin legi care să ușureze funcționarea unei pensiuni tradiționale, pescărești. Dăm drumul la pescaturism, la centrele gastronomice pescărești unde poți mînca un borș adevărat, pe grind, sau la pescar acasă. Promovăm turismul lent, pe trasee locale, restricționăm accesul cu bărci puternice pe canale secundare și ghioluri, școlim localnicii pentru a deveni ghizi de pescuit. Instituim zone în care accesul pentru pescuit sportiv este posibil doar cu ghid local și unde nu este permis pescuitul comercial. Așa scade presiunea asupra stocului piscicol, iar peștele va aduce prosperitate în primul rînd localnicilor, nu cherhanagiilor și samsarilor. În paralel trebuie repuse în funcțiune amenajările piscicole și trebuie renaturat cel puțin jumătate din ceea ce este astăzi agricultură. Toate astea sînt în proiectul amplu de reconversie profesională pe care l-am scris și pe care l-am dat celor care ar fi putut face ceva în sensul asta. Pînă acum nu am văzut însă nici unfeedback.

C.T.: Ce l-ai sfătui pe guvernatorul Deltei?

M.M.: Să se bată pentru natura Deltei, pentru oamenii ei, nu pentru eventualele interese ale antreprenorilor mai mult sau mai puțin locali. Delta poate să facă bani atîta timp cît are biodiversitate și rămîne integră peisagistic, iar prosperitatea comunităților locale este strict dependentă de acestea. Fără prosperitatea localnicilor nu există Rezervație funcțională. Și ar mai fi ceva: să se implementeze proiectele cu fonduri europene de aproape 30 de milioane de euro pe care Rezervația a reușit să le contracteze în timpul mandatului meu. Să nu uităm că acolo sînt și trei proiecte de decolmatare, cele mai ample din istoria Deltei.

Citeşte mai multe despre:

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Secretul lui Bachus, cu Gabriel Liiceanu în rolul principal

    8 octombrie 2019

    După o lamentabilă carieră de criminal în serie, Gabriel Liiceanu se desparte de membrii Grupului pentru Dialog Social cu aerul preotului indignat că păcătoșii cărora le-a servit ultima împărtășanie se simt din […]

  • Președintele morții

    8 octombrie 2019

    Dacă ar avea aripi, Klaus Iohannis s-ar roti în văzduh deasupra tragediilor, ca un corb care adulmecă moartea. Dar n-are, așa că e nevoit să țopăie de la un accident […]

  • Uniunea Salvați USR

    8 octombrie 2019

    În plină campanie electorală pentru prezidențiale, Uniunea Salvați România s-a apucat, deja, de pregătirea alegerilor locale. Rar s-a mai văzut un partid care să le spună membrilor, simpatizanților și eventualilor […]

  • O profeție cu bucluc

    1 octombrie 2019

    Diversitatea în unitate se vede cu ochiul liber pe canalele noastre de televiziune, unde cîteva culte religioase se întrec seară de seară să ne intermedieze prin cablu o întîlnire cu […]

  • Bula calului

    1 octombrie 2019

    Prezidențialele n-au fost întotdeauna așa. În 1990 aveam de unde alege. Îl aveam pe Ion Rațiu, nepot de memorandist cu rădăcini istorice în Ardeal, milionar în lumea liberă, democrat cu […]