Mardeiaşii medicinei, postaţi iar la uşa Academiei Române

Laurenţiu Popescu, zis Don Lorenzo, nu e doar tartorul medicinei româneşti şi sforarul suprem al ti­tlurilor academice. El e şi şeful Secţiei Medicale a Academiei Române. În acelaşi timp, Don Lorenzo e turnător al fostei Securităţi şi savant sub acoperire, inventator al celebrelor celule văzute doar de el, invizibilele telocite. Din vîrful piramidei sale politico-medicale, zidite din impostură, intrigă şi turnătorii, Don Lorenzo trage de sfori ca birjarul de frîu şi arde cu biciul, în dreapta şi-n stînga, caii de povară ai spitalelor româneşti.

Nici un medic, oricît de savant şi oricît de reputat profesional, nu poate ajunge în Academia Română fără să fie interceptat, la intrare, de criteriile banditeşti ale clanului Lorenzo. Trebuie spus că, pentru sesiunea de miercuri a Academiei, cînd e posibilă luarea în discuţie a unor noi membri ai Secţiei Medicale, Laurenţiu Popescu e pregătit să-şi exercite presiunea în colaborare cu academicianul Ioanel Sinescu. Să amintim publicului sănătos că Sinescu e unul dintre cei mai prolifici, prinşi şi nepedepsiţi plagiatori pe care i-a produs arta lui Hipocrat. Precum acele avioane care depăşesc bariera sunetului, Sinescu a depăşit limitele simplului copiat şi a descoperit triplicatul. Apoi, a propus eliminarea autoplagiatului din Codul de Etică al Universităţii „Carol Davila“, unde e rector. Echipa Lorenzo-Sinescu beneficiază nu numai de sprijinul timorat al subordonaţilor, ci, de cîte ori e nevoie, face presiune mediatică asupra adversarilor. Miza acestei conspiraţii, bătrînă ca însăşi vechea Securitate, e controlul total asupra sistemului medical românesc. Vechea lor reţea de relaţii, bazată pe rectori şi directori, pe spaima de moarte şi pe sănătatea şubredă a rudelor de politicieni, pe angajamente şi chitanţe semnate în trecut, funcţionează ca unsă şi are contribuţii majore la plecarea medicilor cu adevărat valoroşi în Occident.