Medici bătuți, un nou pas

Cică e jale mare și la ambulanțele negre. Mulți medici pleacă pe ambulanțe negre în Vest, asistentele sunt puține, dotările de căcat, în septembrie pregătesc grevă generală.

Enervant în tot scandalul cu ambulanța care fură copii și agresiunea împotriva personalului medical este că îl tratăm ca pe ceva extraordinar, excepțional, nepregătindu-ne deloc, la niciun nivel, pentru lumea în care astfel de evenimente nu sunt deloc ceva ieșit din comun. Ele se întâmplă tocmai pentru că am normalizat în ultimii ani comportamente violente vărsate din lumea online direct în realitate. Că vorbim de curieri bătuți sau de personal medical, toate pleacă dintr-un același loc: o nouă lume care tot crește – cum a crescut Călinge – și pe care o ignorăm sau o tratăm cu „Lasă, că trece!”. Nu ea trece, noi trecem, vechea lume trece. Cu fiecare an nu se întâmplă decât să normalizăm, să primim în viețile noastre, în media, în online și mai multă violență, și mai mult delir antiștiință, și mai multă conspirație.

Normalitatea, vechea normalitate, nici ea dând pe-afară de decență, este azi mai mult tolerată. Conspiraționismul a pătruns în poliție, în justiție, îl găsești la toate nivelurile societății și este tolerat, dacă nu chiar hrănit, de mare parte dintre politicieni. Și mă refer aici mai ales la cei care, chipurile, ar face parte din așa-zisele „partide pro-europene”.

Mă gândesc doar la un singur lucru care îmi arată cât de departe am ajuns în normalizarea răului: după incidentul violent cu personalul de pe ambulanță nu am văzut postări ale șefilor de partide, ale partidelor, ale premierului și ale Președinției prin care să condamne dur cele întâmplate. Tot ce s-a întâmplat a fost un val de miștouri pe rețele și cam atât.

Nu înțelegem ce se întâmplă cu România și cu lumea în general, motiv pentru care tratăm lucrurile de azi ca pe excepționalisme, ca pe ceva ce va trece de la sine, ca pe o simplă insolație într-o zi caniculară.