Mihail Neamțu a descoperit care e nuca de pe coliva PMP-ului. Că pe lista partidului al cărui președinte onorific e Traian Băsescu a fost pusă la loc de frunte Elena Băsescu. Dar pînă la nucă, a mai dibuit Neamțu un bob de neghină pînă și în coliva partidului. Pe Paleologu, care n-a făcut alegătorii să frisoneze pentru pemepiști. Dar el, soldatul credincios, cum își zice, ce alișveriș a făcut pentru PMP? Cît de tare puteau să-l urmeze alegătorii? În propria sa privință, spiritul critic al lui Neamțu se înmoaie și se prelinge pînă dispare. Biografia lui politică e exemplară și contribuțiile lui în campanii așijderea.
Un intelectual de-și zice creștin-democrat, care face propagandă înarmat cu o funie de usturoi ca să alunge vampirii de la un referendum, ori e mincinos, ori e impostor în exaltarea lui antidemonică. Mihail Neamțu pare și una, și alta. Asta înseamnă să te recomanzi creștin intens practicant, dar să vînezi vampiri cu usturoi. Iar ca soldat, Neamțu a fost mai curînd un mercenar pîndit de ghinion. S-a lipit mai întîi de Băsescu. Cînd PDL-ul prezidențial s-a zburătăcit, Neamțu și-a făcut repede partid. Se închina la Monica Macovei, care nu-i mai făcea plecăciuni lui Băsescu, ca la referendum, cînd au apărut amîndoi fericiți la geamul unui WC, să facă maselor cu mîna.
După care Neamțu s-a lipit din nou de Băsescu, de astă dată la PMP, să se vadă parlamentar. Și dă-i propagandă – creștin-democrată, cum altfel? –, măcar că partidul inventat de Băsescu nu trebuia decît să-i adune voturi Elenei Udrea, să ajungă președintele României, și să-i găsească un serviciu în Parlament EBEI. N-a mers. O vreme, Neamțu, care în adolescență juisa la gîndul că neolegionarii aveau să mîntuie țara, cu el printre ei, și care după ani cita nevindecat-înlăcrimat din Radu Gyr, poetul textier al cîntecelor legiunii, inclusiv al imnului ei, s-a dat mai la fund. Nu fiindcă așa a vrut, ci pentru că n-a mai găsit unde să se lipească.
Apoi s-a dus nițel pe la liberali. L-a prezentat L. Orban ca pe o achiziție neprețuită a partidului, dar liberalii năzuroși i-au dat cu flit. Și unde să se ducă, unde să se ducă?! Veneau alegerile și să rămînă Neamțu din nou fără coledzi? Ajungea democrația la gard, dacă n-o apăra Neamțu din Parlament. Așa că iar a rîcîit la ușa PMP-ului. Nu i-a puțit că onorificul Băsescu s-a ales cu sentință de turnător care a făcut poliție politică. Și, ca să se vadă pe liste, și-a ținut gura vajnicul Neamțu despre EBA, și-a ținut gura și despre Paleologu. N-a mai răbdat de-abia cînd a rămas PMP-ul sub linie. Atunci s-a făcut Neamțu soldat revoltat, ca mateloții de pe „Potemkin“, și, cum i-a mai rămas lipici pe spinare, parcă-l văd că-și aduce aminte de iubirea dintîi și se proptește cu spinarea în gardul auriștilor.
1.745 de vizualizări
