Sub ochii bucureștenilor – dar ce zic ai bucureștenilor, sub ochii țării, ai întregii lumi! – are loc războiul epopeic dintre primărița sectorului 1, inexpugnabila Clotilde Armand, și mișeii și mafioții de la Romprest, care-și permit să-i ceară Clotildei să plătească factura la gunoiul sectorului și-o șantajează, zicea ea, lăsînd pubelele pline să zemuiască spre desfătarea muștelor și sacii cu deșeuri reciclabile să zacă pe străzi, de parcă ar fi desagii cu daruri ai unui Moș Crăciun boschetar.
Ce treabă are cultura cu această tărășenie împuțită? Are, căci Clotilde pare inspirată de două versuri din Arghezi: „Din bube, mucegaiuri și noroi, / iscat-am frumuseți și prețuri noi!“. Locuitorii sectorului peste care e ea primăriță par să nu priceapă însă subtilitățile franțuzoaicei care o fi auzit că la București era unul care o luase pe urmele unui franțuz, Baudelaire, din care recită gunoierii parizieni cînd dau cu mătura prin oraș, în calitatea lor de continuatori stradali ai esteticii urîtului.
După cum se știe, useriștii dintre care s-a ridicat Clotilde sînt pătimași cititori de literatură, motiv pentru care îi susțin pînă în pînzele albe demersul estetico-administrativ. Vrea Clotilde stare de urgență în sectorul 1, să fie stare de urgență! Vrea – inspirata de ea! – lupte de gherilă urbană cu Romprestul, printre pubelele-copîrșeu, din care se scurge sîngele sacru al gunoaielor căzute la datorie? Război să fie!
Și tocmai cînd Garda de Mediu a intervenit ca arbitru al acestui conflict eroic zicîndu-i lui Clotilde „Stop joc! Dă-le banii gunoierilor!“, iar premierul Cîțu s-a băgat și el, dar mai de deasupra, ca să nu-i pută situația și să-i altereze uzul rațiunii, și i-a transmis amazoanei de sector să respecte dracului contractul cu prestatorii, intră pe fir, tocmai din Vrancea, un oarecine de la PSD, consilier județean. Consilierul Ioan Micu, flăcău cu pușcă de vînătoare, lanț gros la gît și cămașa descheiată pînă la buric, scrie el pe FB că, la ea în Franța, Clotilde „era răpită și violată zile în șir“, nu i s-ar fi bătut politicos cu pumnul în geamul mașinii, ca la București. Scandalul se mută, vezi bine, la ușa mitocanului cu prepusurile lui despre manierele franțuzești de azi vizavi de iabrașa primăriță, că ăsta n-a apucat să zică „Pamflet!“ în loc de „Piua!“, ca să se facă scăpat. Se știe că PSD-ul nu suportă măgăriile și măscările decît de la un anumit nivel în sus, așa că vrea să se păgubească de consilierea vrînceanului care i-a spurcat strategia din conflictul cu amazoana.
Pîrlitul ăsta de Micu – nume predestinat! –, după ce-a comis-o, i-a căzut în genunchi Clotildei să-l ierte. Ea, ce ce să facă? Normal ar fi ca mai întîi să-i zică „Merci!“ că a atacat-o și apoi, dezolată: „Nu se poate!“.