Semnalez un fenomen porno, dar interesant. Nu era de ajuns că presa intrase în relaţii necuvenite cu subiectele, lăsîndu-se sondată cu degetul, spre a-şi dezvălui adîncimea principiilor. Mai nou, presa intră în pat cu subiectul. Direct. Nu mai stă la discuţii, nu mai pierde timpul cu sucuri şi plimbări în parc, cum se ameţeau sursele pe vremea mea.
Un exemplu mic, la îndemînă: Oana Zăvoranu a postat pe contul ei de Facebook o serie de imagini din care devine clar că are o relaţie intensă cu un anume Răzvan Dumitrescu. Jurnalist! „Răzvan Dumitrescu de la Antena 3?!“ − am urlat ca din gură de şarpe, înspăimîntat de ce poate face Antena 3 din om. Nu el, altul, aflu din tabloide şi răsuflu uşurat. Un „jurnalist“ la Cancan TV, cu 14 ani mai tînăr decît ea. Ştiind că, săptămîna trecută, Zăvoranca umbla despletită alături de un domn pe nume Măciucă, broker de profesie, care s-a dovedit a fi o divă gay de calibru internaţional, am devenit, mărturisesc, curios. Mai exact, curios să aflu ce nu e Răzvan Dumitrescu 2 şi cît de abuzivă este folosirea termenului „jurnalist“ într-un tabloid.
Pe scurt, am activat nişte surse şi am aflat că: Răzvan nu mai e jurnalist. A fost. Să detaliez: a fost dat afară de la Cancan TV (unde a activat în epoca B1 TV), din raţiuni profesionale: nu ştia şi nu făcea nimic. Înainte de asta, papiţoiul (căci aşa i se spune unui jurnalist care freacă net-ul şi se dă rotund numai pentru că i-a făcut un futing de copertă unui manechin obscur din Deva, pe nume Livia Tăvălug) fusese dat afară de la Naţional, pe aceleaşi considerente. Cînd a fost concediat, tatăl său (care era un soi de şef la departamentul de distribuţie al ziarului) a venit să ceară socoteală şefilor pentru că i-au făcut buba lu’ ăla micu’. Penibil, inutil. Cît despre mamă, ce să zic, e avocată. De aceea, puletele a dat în judecată ziarul Naţional, reclamînd o concediere nejustificată. A pierdut cu brio. De atunci, omul o tot freacă, recomandîndu-se presar. Mai nou, în compania Oanei Zăvoranu care, iată, l-a făcut, în sfîrşit, om. Tristă poveste, jalnică presă. Morala? Nu există. Din ciocnirea jurnalismului cu vaginul nu poate rezulta deontologie.
Foarte tare articolul… Am fost colega cu Razvan la National si tot ce stia sa faca era sa vina tarziu la birou (as in… daily), sa fumeze in draci, sa vrajeasca la telefon pitipoance pe care le cunostea in cluburi, la evenimente la care nu era trimis de ziar. De cate ori avea de scris un articol cerea ajutorul colegilor, deci stofa de jurnalist… nema. A incercat sa faca pe fotograful o vreme, insa nici asa nu i-a mers. Drept urmare a fost zburat de la National, insa s-a batut cu pumnul in piept ca el si-a dat demisia pe motiv ca nu mai suporta regimul „de sclavie”. Ah, iar activitatile lui preferate la serviciu erau sa spuna minciuni gogonate nu numai despre colegi, ci si despre patron, sa barfeasca pe oricine avea chef, sa bage intrigi intre colegi si sa-i spuna minciuni redactorului-sef. Pe scurt, seamana cu tac-su la comportament ca doua picaturi de apa.