Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Mihai Jurca, Visit Oradea: “Scopul nostru e de a atinge pragul de 300-350 de mii de turiști anual; vrem să ajungem în Top 5 Orașe turistice din România”

Zoom Mihai Jurca, Visit Oradea: “Scopul nostru e de a atinge pragul de 300-350 de mii de turiști anual; vrem să ajungem în Top 5 Orașe turistice din România”

Oradea, orașul românesc cu cea mai mare densitate de clădiri cu valoare arhitectonică și istorică, a crescut foarte mult în ultima vreme, din punct de vedere turistic și nu numai, creînd un model de dezvoltare turistică care poate fi un bun exemplu și pentru alte orașe. Pentru detalii, am discutat cu Mihai Jurca, director executiv Visit Oradea, asociația de promovarea turismului din Oradea și regiune.

Ce este Visit Oradea și cum s-a constituit?

Noi ne-am constituit la sfîrșitul anului 2014, funcționînd din 2015 cu un număr de șapte membri. Am mers în principal spre companii private, cei ce au contact direct cu turiștii, profesioniștii industriei turismului, să-i întrebăm cum se fac corect lucrurile. Ăsta-i principiul: nu ne pricepem, facem o formă de asociere public-privată în care noi, administrația locală, venim cu un buget și împreună stabilim care-i strategia pe care trebuie s-o avem. Am pornit de la partea de promovare, care e foarte necesară (Oradea nu era și încă nu e un oraș foarte cunoscut în zona turistică).

În ultima vreme, a început să fie.

Da, se văd niște rezultate, dar încă mai avem de muncă. În 2015 am avut prima adunare generală, în formula: trei hoteluri mari (Double Tree by Hilton Oradea, Ramada Oradea, President Băile Felix), cel mai mare centru comercial din Oradea, Lotus Center, Zona Metropolitană Oradea, Agenția de Dezvoltare Locală (care se ocupă de atragerea investitorilor). Există un corp executiv al asociației, condus de subsemnatul, un consiliu director și o adunare generală care ia deciziile supreme. Avem și un președinte, cu rol reprezentativ. Am început cu participări la tîrguri de turism și să lucrăm la tot ce înseamnă materiale de promovare și informare a orașului (la fiecare hotel am lăsat harta orașului, calendarul de evenimente, Top 10 atracții). Am văzut tipul de materiale pe care le produc alte orașe importante din Vest și am replicat de acolo, le-am adaptat la ce-avem noi, inclusiv formatul, dimensiunea – ele sînt gîndite foarte bine, să-ți intre în buzunar, doar conținutul și designul sînt locale.

Am vizitat Bristolul anul trecut și am constatat că există Visit Bristol. Ați încercat să copiați și modelul ăla?

În primul rînd, cînd am ales denumirea, am ales-o exact pe considerentul ăsta: am vrut să vedem care e formula cea mai des utilizată și care transmite cel mai ușor mesajul pe care vrei să-l transmiți. Visit Oradea e egal Visit Bristol sau Visit Viena.

E același concept.

Absolut același concept. Văzînd exemplul de afară, am creat un city card – un pachet turistic cu discount-uri valabil 48 de ore cu reduceri la transport, la obiectivele turistice, la partenerii privați (restaurante, cafenele). De la anul îl vom reedita, pentru că, în 2019, vom avea o linie expres, un autobuz turistic care va face legătura Oradea-Băile Felix. Tipul ăsta de card există peste tot, și la Viena, și la Budapesta; am văzut cum funcționează, am încercat să găsim formule pentru a oferi aceleași beneficii, poate cu altfel de mecanisme, locale.

Specifice Oradei.

Da. De exemplu, unele locații nu au POS-uri, ca să folosești un card contactless – am introdus un tichet, un cupon care se rupe și se introduce în contabilitate, ca să se justifice reducerea respectivă.

Varianta mea de magnet de frigider e tricoul orașului pe care îl vizitez. Dacă un turist vrea să-și cumpere un tricou cu Oradea, găsește?

Dacă vă referiți la tricoul oficial al orașului, anul ăsta, nu. Anul viitor, cu siguranță. De ce nu: chestia asta ține de un concept de marketing bine definit. Noi am gîndit așa: avem un produs, orașul turistic, și trebuie să știm mai întîi principiile lui de dezvoltare, proiecția lui în viitor. Construim un brand de oraș, care va avea și o bucată turistică, și una pentru investitori, și una pentru cetățeni, pentru că toată lumea trebuie să se regăsească în acel brand.

E ca un blazon al orașului…

Exact. Noi acum știm clar în ce direcții vrem să ne dezvoltăm: investițiile majore sînt gata, sînt funcționale, răspund unor nevoi – acum putem să ne gîndim și cum trebuie să ne poziționăm ca brand, ce să scriem pe tricoul respectiv, pentru că nu cred că e suficient să scrii I love Oradea. Cred că trebuie să aibă un specific local, să fie altfel decît orice alt tricou pe care-l găsești oriunde în lume și asta vine de la poziționarea brand-ului, de la tot ceea ce înseamnă esența lui.

Să nu repeți ce-au făcut alții, să fie ceva original, care te reprezintă.

Da. Partea de merchandising va fi gata anul viitor. Cum va arăta tricoul vor decide specialiștii, designerii; le vom da următoarea sarcină: dacă vezi merchandising-ul de Oradea pe aeroport la Otopeni…

Să-l recunoști imediat.

…să-l recunoști, da, dar și să vrei să-l cumperi imediat. Să vrei să-l ai. Ăsta va fi brief-ul nostru pentru cei care vor face chestia asta. Vrem un produs care să iasă în evidență, la nivel regional, național și poate chiar internațional, pentru că nu degeaba vezi tineri cu șepci cu New York – au un design care te face să cumperi. Succesul produsului respectiv e asigurat și de modul în care îl promovezi, și cît de vizibil îl faci, și cum îl poziționezi în raport cu alte produse similare.

Cum au fost valorificate eforturile pe care le-ați făcut pînă acum? Cu cît a crescut numărul turiștilor în oraș?

O să dau două cifre: în 2014, statistica INS spune că în Oradea erau 150-160 de mii de turiști; în 2017, au fost 225.000. Am avut în ultimii patru ani o creștere constantă de 20% anual, ceea ce-i un lucru remarcabil. Ăsta e un indicator, celălalt indicator important pentru un oraș turistic este gradul de ocupare. Noi avem un grad de ocupare foarte bun: conform celor din industria hotelăriei, sîntem undeva la 48%. La durata medie de ședere trebuie să lucrăm: avem mulți oameni care vin și stau destul de puțin – 1,6 zile. De asta partea de evenimente vine în suportul unui astfel de indicator: da, vin în Oradea, mă duc să fac baie sau să vizitez orașul, dar uite mai e un festival de muzică clasică, unul de jazz etc. Ei, și atunci poate se mai adaugă încă o zi sau poate chiar două la un sejur. Pînă prin 2012, majoritar era turismul de business; acum se văd tot mai multe autocare în centrul orașului. Cred că rezultatele nu ne pot fi atribuite doar nouă: aici trebuie să fim realiști. Investițiile pe care orașul le-a făcut în ultimii ani au o contribuție enormă în rezultatele astea; nu poți să ai turism în momentul în care-ți cad clădirile-n cap.

Evident: întîi îți faci curățenie acasă, abia apoi îți inviți musafirii.

Corect. Scopul nostru e de a atinge pragul de 300-350 de mii de turiști anual; vrem să ajungem în Top 5 Orașe turistice din România.

E vizibil faptul că Oradea a devenit recent o destinație turistică, din orașul de tranzit pe fluxul turistic spre/dinspre Vest. Și-ar putea propune Oradea mai mult, o candidatură de Capitală Culturală Europeană, de exemplu?

Da, există două direcții pe care noi le avem în vedere în viitor. Sîntem înfrățiți cu un oraș aflat la 60 de kilometri, Debrețin – ei și-au depus candidatura pentru Capitală Culturală Europeană în 2023, și au venit spre noi pentru a fi oraș partener, să fim cumva împreună în candidatura respectivă. Mi-e greu să cred că în următorii zece ani România va mai primi o candidatură, după Timișoara 2021, și atunci cred că în formula asta, în relația cu Debreținul, noi vom avea de cîștigat. Am fost la Timișoara anul trecut, să văd cum decurg lucrurile în privința asta, pentru că ne dorim ca Timișoara 2021 să fie un eveniment reușit, cu un număr cît mai mare de vizitatori, pentru că vreo zece procente din turiștii de acolo, vor ajunge cumva și la noi. Ne asigurăm noi să afle că existăm, cu campanii de promovare în Timișoara. Vă spun în premieră că Oradea are aproape gata aplicația pentru Capitală Turistică Europeană, un nou program pe care Comisia Europeană îl lansează începînd cu anul viitor, la care noi vom candida. Nu știu cu ce șanse, dar aplicația noastră e extrem de sinceră, am construit-o exact pe scheletul strategiei de dezvoltare. Venim cu moștenirea impresionantă de clădiri art nouveau pe care orașul o are și pe care încercăm s-o îngrijim: vorbim de proiectul de restaurare a fațadelor clădirilor din centrul istoric. Nu ne-am depus candidatura pentru 2021, pentru că nu eram pregătiți din punct de vedere al infrastructurii, aveam multe lucruri de rezolvat înainte de un eveniment de o asemenea anvergură. Cum ați spus: trebuie întîi să-ți faci curațenie acasă, să fii cît de cît sigur că tot ce există respectă niște standarde calitative, ca să poți să te expui în fața unor oameni care vor veni cu așteptări foarte mari. Altfel, e un deserviciu de imagine: pierderea poate fi mai mare decît cîștigul – să te trezești cu o imagine mai proastă decît înainte.

Există însă și un avantaj. Unele probleme majore se pot rezolva mai simplu: discuția cu cei implicați în proces va fi mai facilă, lumea va înțelege mai ușor interesul comun, faptul că toți trebuie să tragă la o căruță care merge în direcția aia.

Da, e un argument care te ajută în negocierea unor bugete în Consiliul Local, în stabilirea unor priorități, dar considerăm că aici lumea de aici înțelege că trebuie făcute anumite lucruri, nu-i neapărat nevoie de un astfel de argument.

În finalul discuției, ce ne mai puteți spune despre Oradea turistică?

Noi credem că sîntem una dintre destinațiile turistice extrem de valoroase, cu un potențial pe care oamenii încă îl descoperă, cu niște lucruri pe care nu le mai găsești altundeva în România. Încercăm să construim baza, pentru că partea de marketing e atît de ușor de făcut după aia și funcționează atît de bine și eficient, încît nu mai ai nevoie de foarte multe investiții. Ecuația pentru noi e simplă: vrem să fim unul din orașele turistice importante, vrem să fim unul din orașele cu un standard al calității vieții extrem de bun și ofertant, pentru că, nu peste mulți ani, cea mai importantă resursă va fi cea umană. Pînă la urmă, orașul e făcut de oameni – dacă una dintre prioritățile orașului sînt oamenii, lucrul ăsta se reflectă în absolut tot: transport, infrastructură, servicii publice. În Europa, nu se mai vorbește de smart city-uri ci de smart regions; nu neapărat smart pentru că are gadget-uri, tehnologie modernă (partea tehnologică, vrem, nu vrem, ne va ajunge din urmă și, probabil, ne va depăși), ci pentru că se dezvoltă inteligent. Un oraș care reușește să ofere un grad mare de acces la servicii de calitate, la un standard de viață foarte bun – ăsta e un oraș deștept în ziua de azi. Smart city asta înseamnă: un oraș care reușește să-și loializeze proprii locuitori, să-i facă mîndri, și să atragă oameni din alte părți, care vor să se mute acolo. Dacă noi, prin tot ceea ce coordonează o autoritate locală, reușim să creăm la nivel de oraș un mediu sănătos și un feeling extraordinar, pe termen lung, e ceea ce trebuie.

5 comentarii

  1. #1

    Conturarea misiunii e data de o viziune clara , puternica . Nu vii si la Cluj baiete?

  2. #2

    Turism cu festivaluri de baut bere si mancat mici?Pe gustul majoritatii locuitorilor , proaspat mutati in oras.Sa amintesc de tramvaiele si autobuzele obosìte care trec in weekend la jumatate de ora odata?Cand ati facut voi o statie de autobuz noua ultima data?

  3. #3

    Ca orice oras romanesc, doua cladiri mai rasarite in centru si in rest ghetourile lui Ceausescu. Comunistii au demolat cam tot ce era valoros dpv arhitectonic in Romania. Mergeti mai bine la Debrecen, aflat la cativa kilometri mai spre vest, unde chiar aveti ce vedea.

  4. #4

    Baiete, pleaca Ryanair curand (nu ca ar fi operat de multa vreme), pentru acelasi motiv ca sin cazul Timisorii: nu ai ce vedea in Oradea – oras modest, provincial. Inteleg ca se baga bani in promovarea orasului, dar nu sariti calul.

  5. #5

    Fata orasului depinde si de locuitorii care il populeaza.Oradea nu are aspect de oras universitar. Noroc ca a cazut referendumul primarului ca era jale daca era inclusa comuna aceea cu agricultorii ei cu tot.Sunt si asa destui in oras.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

romania100
Editoriale
Ultimele articole