E începutul anilor ’70 și în America demonstrațiilor de stradă se cere insistent ratificarea ERA,Equal Rights Amendment, un amendament constituțional care decretează drepturi egale pentru toți cetățenii, indiferent de sex, religie, rasă, legalizarea avortului, dreptul femeii la o carieră profesională cu salariu egal cu cel al bărbatului și alte libertăți în afara căsătoriei-închisoare pentru soție.
Liderele ERA, Gloria Steinem, purtătoarea de cuvînt a mișcării feministe și editoarea unei reviste pentru doamne și domnișoare, Bella Abzug, activista socială ajunsă șefa comisiei prezidențiale Carter pentru drepturile femeii, Betty Friedan, autoarea unei cărți despre emanciparea femeii și creatoarea unei organizații naționale, Shirley Chisholm, prima doamnă de culoare aleasă în Congres candidată la președinție, sînt intelectuale cu mare popularitate în societate, niște influencer-e ale vremii care-și folosesc charisma pentru o schimbare. Scopul le e comun, dar motivațiile și abordările diferă.
Adversarul public al acestor idei progresiste, opoziția liberalismului feminin, nu sînt însă bărbații, așa cum s-ar putea crede, ci republicana candidată repetentă la Senat Phyllis Schlafly, o casnică cu șase copii care conduce cu mînă de fier contramișcarea ultraconservatoare Stop ERA a susținătoarelor familiei tradiționale, un grup de gospodine cu frica lui Dumnezeu și creierele spălate și apretate, ușor manipulabile de o minte duplicitară. Folosind o retorică politicianistă, ambițioasa Phyllis livrează în lupta de propagandă anti-ERA jumătăți de adevăruri și minciuni credibile, puține argumente și multe speculații, ca să reafirme cu tărie locul femeii la mătură și cratiță, nu la plătit facturile casei.
Două tabere, fiecare cu lobby-ul ei în locuri influente, la Casa Albă sau în Congres, a căror activitate se inflamează în preajma alegerilor prezidențiale. Pentru cauză și, uneori, interese personale, se fac înțelegeri, concesii și compromisuri în stînga și-n dreapta, cu republicani sau cu democrați, într-un veritabil concurs național de Miss politic în care concurentele își etalează în public (și) alte calități decît lungimea picioarelor sau mărimea sutienului.
Fiecare episod din Mrs. America schițează pe rînd viața celor mai importante personaje implicate în această campanie pro sau contra, piesă în puzzle-ul feminist al anilor ’70. Deși neratificat încă, ERA a fost impus gradual pe agenda publică și instituit de facto, trecîndu-se treptat în extrema cealaltă, spre o dictatură a minorităților în societate, discriminate pozitiv, la compensație. Așa s-a ajuns în situația absurdă de astăzi, cînd, numai pentru că ești de altă orientare sexuală sau culoare a pielii, ai automat dreptate.
Mrs. America, 2020, miniserie social-politică despre rolul femeii într-o lume în schimbare, reconstituire istoric-romanțată a feminismului american din deceniul opt, creat de Dahvi Waller, difuzat original de Hulu, disponibil pe HBO GO.
