1985 – Vede pentru prima oară lumina zilei Ciprian Marica. E chemat apoi la PRO TV, ca să discute cu Victor Pițurcă în studioul special despre cum i s-a părut lumina zilei.
1990 – Începe să joace fotbal în fața blocului, pe postul de comentator TV.
1992 – Prima zi de școală pentru Marica. Îi e foarte greu să găsească o uniformă școlară pe măsura lui, adică una care să-l încapă peste prosop. Încă din clasa I e recunoscut ca fiind un elev polivalent, care scria la fel de bine și cu piciorul stâng, și cu piciorul drept.
1998 – E remarcat de nea Mircea Lucescu atunci când îl vede traversând pe trecerea de pietoni. Din fericire, nea Mircea frânează la timp.
2000 – Susține examenul de capacitate. Conform rezultatelor, Marica nu e cine știe ce capacitate, dar joacă fotbal bine și poate să-și facă o carieră din asta.
2001 – Marica ajunge la Dinamo. E momentul în care primele lacrimi îi brăzdează obrazul. Se gândea că s-au năruit șansele lui să joace în Liga Campionilor.
2004 – Nea Mircea îl ia la Șahtior Donețk, unde va da 16 goluri în următorii trei ani. Arbitrii îi interzic categoric să sărbătorească golurile dându-și prosopul jos.
2007 – Ciprian Marica se transferă la Stuttgart, atras de faptul că echipamentul se asorta cu un sacou în dungi pe care-l avea el acasă. Din păcate, își rupe ciocatele încă de la primele antrenamente și e nevoit să joace în teniși cu crampoane, ca fotbaliștii de rând.
2011 – Devine jucătorul lui Schalke 04. La conferința de presă unde este prezentat, Marica promite să facă din acest club măcar Schalke 44, dacă nu chiar Schalke 54, că doar n-or fi nemții mai fraieri decât Foresta în meciul cu Dinamo.
