Există morți nu doar printre alegători, ci și printre oamenii politici. Și nu mă refer aici la morții-morți, cum ar fi Vadim sau alt răposat din politică. Există morți activi, morți funcționali, agitați, morți muncitori, plini de transpirație.
Ei sunt niște mari Luzări – adică, dacă îi scoți la vot, se întorc cu coada între picioare și cu multe alte cozi înfipte direct în cur. În același timp, n-au ajuns nici în ceea ce se poate numi “zona Vadim”, adică acolo unde nu mai contezi deloc. Uite, spre exemplu, Geoană e în “zona Vadim”, acum s-a așezat în cur în ea și urmează să se mai facă de râs vreun an.
Un mort funcțional este Gabriel Oprea. E mort de mult timp, aproape că s-a născut mort în viața politică, cum i s-a întâmplat nefericitului de Daniel Constantin. Din punctul ăsta de vedere, Daniel Constantin este un fel de spermatozoid politic care nu se va dezvolta niciodată.
Mortul funcțional este activ, calculat, el nu respiră aer, ci interes național, nu se hrănește cu mâncare, ci cu valori, stabilitate și viitor. Ce s-o mai lungim, e un impostor grav și scârbos.
Un om politic care a murit de curând, dar care mișcă și care probabil că va mai mișca multă vreme din postura de mort funcțional, este Călin Popescu Tăriceanu. În urma lui, de vreun an încoace, rămân numai scandaluri, încurcături și-o profundă senzație de greață. Nu-l înțeleg decât cei care profită de pe urma sa. Cum e Victor Ponta, cum sunt pesediștii, dintre care cel mai recunoscător îi este Șova. Un familist atât de convins, un soț devotat, credincios, Tăriceanu se dovedește a fi o coardă penală în politică. Cazul Șova este atât de transparent încât bunul-simț, dacă ar putea să facă minuni, ar dezlănțui pe loc o ploaie de șuturi în fund la adresa fostului liberal. Zic “fostul liberal” la fel cum zici despre Iliescu “primul președinte democrat”. Altfel, cu o limbă română care l-a derutat pe Vanghelie, făcându-l să creadă că între el și exprimarea civilizată se află neantul, Tăriceanu a tot explicat că prima valoare a liberalismului este bunăstarea.
Morții ăștia sunt cumva haioși. Mă gândesc la sprâncenele cănite ale lui Oprea sau la momentul în care Tăriceanu suna din biroul lui Ponta la Crin ca să îl împace cu Cârlanul. Cât de bătut în cap să fii să nu înțelegi momentul?! Acum, Tăriceanu cere demiterea șefei DNA, asociind-o pe aceasta cu procurorii care au anchetat cazul femeii ținute în arest șase luni de zile de pomană.
Moartea lui Tăriceanu rămâne un mister! Cum s-a transformat Tăriceanu, din tipul ăla anost, scorțos, plat, în goarna pesediștilor și-a penalilor?
Tariceanu e familist in sensul ca isi intemeiaza o familie noua la fiecare 2 ani?
Tareeee !!