Compania aeriană Blue Air s-a evaporat de pe piață cu banii pasagerilor și cu complicitatea statului român, care i-a finanțat ingineriile financiare cu bani de la bugetul de stat. În locul rămas liber s-a infiltrat compania ungurească low-cost Wizz Air, care a adus trei aeronave noi doar pentru rutele interne din România. CEO-ul Josef Varadi spune oricui stă să-l asculte că, în curînd, Wizz va fi noua „companie națională“ a României, fiindcă va lua și locul companiei locale TAROM, care agonizează cu perna Guvernului român ținută pe față.
TAROM mai are azi 25 de aeronave din care aproape jumătate se odihnesc din lipsă de piese sau de piloți. Wizz are 171 de aeronave și toate petrec majoritatea timpului în aer. În schimb, TAROM are un manager cu pregătire de instalator de țiglă, nevorbitor de engleză, plantat politic de Lucian Bode cel îndrăgostit de BMW și păstrat la butoane de Grindeanu. Tot TAROM mai beneficiază de un plan de restructurare idiot, care închide rute, vinde avioane și concediază personal de zbor. Se mai adugă la aceste avantaje competitive și ambiția lui Iohannis de a introduce metoda Schmidt-BMW și în transportul aerian românesc. E vorba despre promulgarea unei legi care amînă cu cinci ani construcția terminalului 2 la Aeroportul „Henri Coandă“.
Ca să înțelegi această aberație, trebuie mai întîi să afli că Țiriac deține un teren uriaș lîngă pistele TAROM, unde vrea să deschidă, împreună cu Schmidt, o hală de mentenanță pentru aeronavele Lufthansa. TAROM e frînat sistematic de la dezvoltarea afacerii de mentenanță prin pîrghiile managementului impus de Bode. Așa că reușita planului Țiriac-Schmidt elimină definitiv TAROM din afacerea cu reparații – o bună sursă de venit, dar ținută mereu sub capac. Rezultatul e că TAROM devine nesemnificativ în afacerile de pe Otopeni, iar Țiriac va putea să construiască terminalul pe terenul lui, eliminînd și TAROM, și CNAB din jocul aerian de la București.
Ei bine, pentru asta e nevoie de timp – vreo cinci ani. Exact cei cinci ani pe care îi oferă legea promulgată de Iohannis.
Lucrarea e încîlcită, dar are scopuri clare. Falimentul TAROM e ca și rezolvat, deturnarea intereselor comerciale ale Aeroportului „Henri Coandă“ e în progres. Cineva vinde rute, vinde oportunități, vinde trafic de influență în dauna intereselor celor două companii naționale. Acest cineva – o combinație de politicieni și mafioți – curăță terenul ca să poată ateriza Wizz Air.
În acest film polițist fără detectivi, în care nimeni nu e prins pentru uciderea TAROM și vătămarea gravă a CNAB, făptașii scapă și își văd de treabă. Unii la Ministerul Transporturilor, alții la Monaco, alții la Cotroceni. Doar populația dă banii pe bilet.
