Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Nu mai spuneți bancuri proaste, riscați să reformați învățămîntul

Zoom Nu mai spuneți bancuri proaste, riscați să reformați învățămîntul

Ați văzut cumva episodul ăla din South Park, în care unul din personaje trîntește sarcastic niște cretinisme feroce, iar ceilalți îl iau în serios și pun ideile în practică? Ei bine, ministrul Sorin Cîmpeanu e un tip serios. Și cineva a intrat pe nesimțite în biroul lui, l-a luat prizonier și i-a spus ultimele bancuri cu Bulă. Ultimele, adică alea plasate cel mai jos pe scara evoluției umorului, undeva între glumele cu amibe și bancurile porcoase cu parameci. Asta e singura explicație logică pentru noile propuneri de reformare a sistemului de evaluare preuniversitar.

Bine, “propuneri” e mult spus, pentru că toată povestea poate fi sintetizată în “Știm că avem examene tîmpite, inutile și ineficiente, deci singura rezolvare este să mai punem niște examene!”. Mă și mir că musiu Cîmpeanu n-a apărut deja pe la conferințe de presă purtînd o cască cu lămpaș și declamînd mîndru: “Țării, cît mai mult examen!”.

Ultima propunere genială (probabil un banc sec peste care s-a turnat apă chioară) este revoluționară. Adică a dispărut cam odată cu revoluția. Deci, țineți-vă bine, că poate nu rezistați: un examen de treaptă. Plasat strategic între clasa a X-a și clasa a XI-a. Scopul lui practic scapă momentan tuturor, dar asta e mai puțin important. Ca orice chestie din sistemul românesc de educație, contează să fie, scopul și utilitatea i se vor găsi mai încolo.

Sigur, s-ar putea argumenta că “da, e bine să mai fie un examen, și așa tîlharii ăștia o freacă pînă în clasa a XII-a”. Foarte bine. Să fie un soi de preludiu pentru Bac. Adică nu, nu un preludiu, că un curs de viață și igienă sexuală n-avem în școală românească, deci îi zăpăcim pe ăștia mici. Un soi de pre-bacalaureat, care-i va motiva pe elevi, îi va pune cu burta pe carte și îi va trimite spre noi realizări de note bune la hectar… mda, poate în visele umede ale Ecaterinei Andronescu. Asta dacă un politician, în general, ar putea avea vise umede care să conțină și altceva decît teancuri de bani.

De fapt, ce se obține cu un semi-Bac de genul ăsta? În primul rînd, se cheltuiesc aiurea niște bani. Ăsta e un lucru bun. Secundo, se obțin niște rezultate. De exemplu, ministerul va ști cu certitudine că există un calup sănătos de elevi pe care îi doare în cur de Bac. Bine, de asta se prinde orice prost care aruncă un ochi pe rezultatele ridicole din ultimii ani. Dar acum ministerul va ști acest lucru în avans cu doi ani. Asta schimbă radical datele problemei. Nu mai poți să spui că “pregătirea proastă a elevilor a luat prin surprindere subiectele alea pentru handicapați”. Acum îți compui o meclă plină de sapiențialitate și spui: “Știu că am ratat încă o generație, dar de data asta am fost pregătiţi!”.

Și dacă nu era destul, proiectul de modificare tot n-a scăpat de ideile abramburiene de educație. Conceptul măreț de “Ai tras ca sclavul patru ani să iei note bune și ai trecut cu bine și peste evaluarea națională? Foarte bine, hai să dai examen de admitere!” revine în plină forță. E drept, vocea ministerială zice că nu, așa ceva e prea stupid chiar și pentru MEN. Dar a fost destul ca să înceapă drama de idei, culminînd cu “parcă ar fi mai bine să fie admitere decît repartizare computerizată, pentru că concurență și principii”. Deci să facem un pas înainte mergînd înapoi. Ar trebui să-i susținem pe cetățenii ăștia în politică. Pun pariu că, în nici cinșpe ani, ne întoarcem la vremurile alea bune cînd ne îmbrăcam în blană cu imprimeu de leopard și dezbăteam problema haitelor de dinozauri maidanezi.

În treacăt fie spus, toate cele prezentate mai sus nu sînt decît o frecție la cutia de lemn în care zace educația românească. N-am auzit nici anul ăsta vreun plan legat de materia depășită, de abordarea plictisitoare, de orarele supraaglomerate, de industria pregătirilor și de multe alte mizerii. Și nici nu e de mirare. Astea sînt probleme reale ale educației, deci sînt verboten.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

tn
Editoriale
  • O beție cu Marx

    26 mai 2020

    Un fermier german a încercat să se joace de-a Tarkovski cu naivii culegători de sparanghel din Ferentari, refăcînd pe plantația sa scena tulburătoare din filmul Solaris în care cosmonautul pierdut […]

  • Bătrînii noștri mor de tineri

    26 mai 2020

    Nu mai e mult și vom auzi cum a învins Klaus Iohannis epidemia de coronavirus. „Eu, Guvernul, celelalte autorități ne luptăm pentru viețile românilor, ne luptăm ca să scăpăm de […]

  • Conspirația incompetenților

    26 mai 2020

    România funcționează în virtutea inerției. Nu de azi, de ieri, ci aproape dintotdeauna. Mulți dintre concetățenii noștri, cam 2,5 milioane, cred că România e Bucureștiul. Alții cred că România e […]

  • Mozart pe colivă

    19 mai 2020

    Ca oaia bearcă ce-și ține coada iluzorie pe sus, Guvernul României le-a dat austriecilor o lecție de demnitate națională săptămîna trecută, obligîndu-i să trimită un tren special pentru româncelecare-i șterg […]

  • O nouă stafie bîntuie România: propaganda rusă

    19 mai 2020

    Propaganda rusă, poreclită uneori “propaganda pro-rusă”, e o specie eliberată recent pe piață, într-un moment în care anticorupția s-a demonetizat, Ciuma Roșie a trecut în Opoziție, iar pericolul maghiar, folosit […]