În online s-a instaurat dictatura milogelii. Fiecare site e un ţigan care umblă cu căruţa prin www şi strigă: click-uri, click-uri noi luăăăăăăăm!
Sînt mai multe argumente prin care ţiganul de www te roagă, te somează, te ameninţă să dai click.
1. Argumentul cantităţii. În forma sa originară, sună astfel: „100 de milioane de oameni au văzut asta. Uită-te şi tu!“. Ce-ar însemna dacă nu dai click? În primul rînd că i-ai jigni pe cei 100 de milioane. Înseamnă că au fost proşti. În al doilea rînd, mai înseamnă că tu te simţi buricul pămîntului, un fandosit, un diferit, un preţios. Cum ar veni, clipul ăla a fost bun pentru atîţia oameni, iar pentru tine nu e. Păi, nu se supără oamenii ăia dacă aud asta?…
Şi-apoi, rişti să rămîi, în timp, singurul de pe planetă care nu a văzut ce au văzut toţi ceilalţi. Vă daţi seama, toţi vor vorbi despre clipul ăla, iar tu stai singur la o masă, ca prostul.
2. Argumentul Trofeul calităţii. În stare pură, se arată sub titlul: „Dă click! N-ai mai văzut aşa ceva!“. Evident, rar este întîlnit astfel. De obicei, apare în variaţii de genul: „Nu-ţi poţi imagina ce ţine blonda asta în poală!“ sau „Uite ce face asta cu picioarele! Dă click!“. De ce ai fi fraier dacă nu dai click? E clar, ţi se prezintă ceva care te depăşeşte, ceva ce experienţa vieţii tale nu-ţi va da niciodată. E o ocazie unică. Iar tu refuzi. Păi, ce fel de om eşti? Un individ care refuză noul, care e lipsit de curiozitate, care stă cu nasul în viaţa sa lipsită de sens.
3. Argumentul mistico-superstiţios. În acest argument se împletesc sensibilitatea, candoarea şi groaza. Titlurile sînt o adevărată acrobaţie pe o funie suspendată: „Acest VIDEO îţi va schimba viaţa. Milioane de oameni au plîns“, „A învins moartea şi acum povesteşte!“ sau „Află cît vei trăi! Ea a avut o mare surpriză“ – şi e un clip cu una care se uită la un alt clip pe calculator cu o fantomă sau ceva de genul ăsta. Ţi se povesteşte că în orice casă poate fi o fantomă, iar dacă fantoma nu te vrea în casă, te va ucide în final. Oricum, cît de nesimţit să fii să nu dai click la o ştire sau un video care-ţi promite adevărul despre viaţă şi moarte? Pînă la urmă, te gîndeşti, chiar dacă-ţi iei ţeapă, te costă două sau trei minute.
te costa doua sau trei minute sau…un troian 🙂
mda.., cand dai click pe linkul articolului ce se intampla? „Nu rata cele mai mici preturi” „Intra acum!”
hahahahahahahahhahahahahah
Nimic nu este mai enervant decat insistenta click-urilor astea idioate.Poti sa dai cat vrei pe butonul cu suspendare,ca nu le pasa,ele dispar dupa minutul fatidic,iar eu indarjit nu ma uit ce vor sa-mi arate si de regula renunt sa mai citesc publicatia respectiva.