Gen Ceata lui Pițigoi merge vesel prin Savoy
Marian Nistor (septuagenar cu bandană): „De unde atîta energie? Simplu, de la soția mea, mă încarc doar ținînd-o de mînă, precum un telefon la priză. De aceea sîntem nedespărțiți. Cred că mai mult de jumătate de zi sîntem conectați, iar asta îmi face mult bine. Ea e bateria mea, de care sînt dependent.” (Libertatea, 20 mai)
Pînă la urmă, dacă există mașini electrice, de ce să nu existe și neveste electrice? În plus, dacă vreodată e nevoie de resuscitare, poți oricînd să folosești nevasta pe post de defibrilator. Singura problemă e că nu poți să intri cu ea în cadă, riști fie să te curentezi, fie să-ți piezi garanția la nevastă.
Gen Lungul părului din nas
Oana Zăvoranu (persoană invazivă): „Mi-am făcut o procedură non-invazivă cu laser pentru fermitatea pielii feței… și m-am epilat în nas, era să uit.” (Antena 1, 18 mai)
Adevărul e că, după epilarea în palmă și epilarea pe limbă, epilarea în nas e cea mai populară formă de epilare zilele astea. Vorba aia: o doamnă trebuie să se pregătească pentru plajă.
Gen Trupa pe butoane
Cici (de la Sistem – sistemul comunist): „Trupa 5 Gang nu lasă în urma lor decît un zgomot cu cuvinte uneori obscene sau cu subînțeles. (…) Nu știu dacă vor să înțeleagă trupeții, însă eu îi sfătuiesc să nu se mai vîndă așa. Asta pentru că influențează milioane de copii care iau de bună ceea ce recomandă. Aici mă refer la toate produsele pentru care primesc bani pentru a le promova. Știu că acum sînteți furați de mirajul faimei, dar trebuie să aveți în viața asta o meserie, o profesie.” (Libertatea, 17 mai)
Nu c-am fi cei mai mari fani 5 Gang, dimpotrivă, dar să fii toboșar la butoi, să ajungi senator traseist și după aia să te iei de niște copii de 15 ani că n-au o meserie la vîrsta lor e într-adevăr o performanță notabilă. Ca să nu mai zicem că nu există pericol mai mare pentru muzică decît să aibă versuri cu subînțeles, pentru că se știe că subînțelesul și jocurile video pot să strice o generație.
Gen Tenis de pat
Brigitte Sfăt (fostă Năstase): „Eu pot să spun ceea ce am trăit și am simțit. În primul rînd, nu am putut să dorm. Am două case în care stau, una la Timișoara și casa mea din București, foarte frumoase, cu niște paturi superbe, dar vreau să spun că nu am putut să dorm pe paturile acelea. Am adormit după patru zile la București, unde am un pat de 2,2 metri pe 2 metri, frumos, doar că mi-era atît de dor de pătuțul de la servitori, de 50 de centimetri, unde dormeam cu Florin.” (PRO TV, 15 mai)
E destul de greu de înțeles dacă Brigitte e îndrăgostită de un om sau de un pătuț de servitori de 50 de centimetri. Dacă da, ce sentimente îi stîrnesc fotoliile mici, taburetele sau scaunele de pescuit? Oricum, morala poveștii e că nu contează cît de mare ai patul, contează ce știi să faci cu el: nu lași servitorii să se odihnească cum trebuie.
2.833 de vizualizări
