Ovidiu Tender și cei 40 și ceva de coioți

E regele neîncoronat și cu cazier al Senegalului și Gambiei. În urmă cu câțiva ani fusese condamnat pentru spălare de bani și scos de la mititica înainte de termen, cu acte medicale reale sau contrafăcute, pentru o presupusă sau exagerată boală de inimă.

 În Africa, a concesionat patru perimetre miniere de pe care scoate aur, platină, nichel, cupru, titan și zirconiu. În România, ne-a lăsat moștenire încurcătura de la Roșia Montană, pe care a preluat-o la pachet din mâna celuilalt rege neîncoronat al Africii și cu cazier în Australia, Frank Timiș. În particular, Tender este acționarul majoritar al societății Prospecțiuni, administrată de o echipă managerială americană. Cu ce sunt americanii mai deosebiți față de români? Păi, au angajat de trei ori mai multe resurse în posturi de conducere, din care majoritatea sunt femei de circa 30 de ani, motiv pentru care societatea pare un cazinou înțesat de animatoare, pândite din întuneric de ochii pofticioși ai unor obsedați sexuali. În ciuda numelui nemțesc, Gehrig Schultz, managerul general – era să scriu obsedatul sexual șef – este american sadea din Colorado și are un salariu de 30.000 de euro pe lună. Schultz face echipă cu președintele Andrew Clark și cu vicepreședintele de la Operațiuni internaționale, Tim Branch. Treaba o face echipa românească păstrată de oha în administrație și societatea trăiește, practic, din contractele încheiate de directorul de producție, Marius Milea, directorul economic, Mihai Gubandru, și directorul adjunct de la producție și prospecțiuni, Mihai Mitroi. În schimb, americanii nu se tem nici măcar de temutul UNESCO. La începutul lui august, au dat ordin să se execute împușături subterane, în cadrul unor prospecțiuni seismice pentru hidrocarburi, în preajma zidului bisericii fortificate din Biertan, aflată în patrimoniul umanității. Oriunde altundeva în lume, ăsta era caz clar de pușcărie.