Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Până la ultimul Ban al Craiovei

Zoom Până la ultimul Ban al Craiovei

Într-un moment de naivitate absolută, ne-am putea întreba cum naiba de politicul încă mai e aservit Bisericii. Pe bună dreptate, după rezultatul referendumului pentru familie, mulți și-au dat voie să creadă că cifrele prezenței arată că, în ciuda campaniei asidue duse de preoți prin lăcașurile de cult, românii nu prea mai tremură de frica oamenilor în sutană, iar Biserica nu mai are o influență atât de mare cum tot spuneau legendele urbane și rurale. Eh, și totuși, în ciuda oricărei logici, bani curg gârlă de la stat către biserici și nimeni nu mișcă-n front.

La Craiova, încă din anii ’90, Mitropolia Olteniei vrea o catedrală. Ceva ce începuse sub pretextul unei reparații morale s-a transformat într-un calvar financiar, în condițiile în care banii din bugetul public au tot plecat către proiect, dar proiectul nu a plecat deloc în direcția realității. Timp de 16 ani, terenul primit gratis de la autoritățile locale a tot fost sfințit, dar nici când au început lucrările, treaba nu a mers mai strălucit. Potrivit ziarului Adevărul, Consiliul Judeţean Dolj a virat în visteria Mitropoliei Oltenia următoarele sume: în 2007 – 700.000 de lei, în 2008 – 400.000 de lei, în 2009 – 100.000 de lei, în 2010 – 300.000 de lei, în 2012 – 299.993,16 lei, în 2013 – 300.000 de lei, în 2014 – 100.000 de lei, în 2015 – 300.000 de lei, în 2016 – 136.775,54 lei, în 2017 – 300.000 de lei, în 2018 – 300.000 de lei. Aceeaşi sumă a fost aprobată şi pentru 2019, chiar în Săptămâna Patimilor.

Chiar dacă terenul pe care ar urma să fie ridicată catedrala este primit în concesiune, Mitropolia nu s-a putut abține și a închiriat mai multe spații unor business-uri locale care plătesc chiria către Mitropolie. În mod evident, nici o instituție nu a cârtit în nici un an în fața nevoilor artificiale ale Mitropoliei. Cel mai probabil, dintr-un soi de comoditate a oamenilor din politica locală, pe ideea „Bă, banii ăștia sunt oricum de spart. Nu îi putem lua noi, că bate la ochi. Îi dăm la Biserică, deși știm că nu prea mai ajută, dar ca să îi dăm altora e riscant, trebuie să verificăm cine sunt ăia, pe când omul în sutană e de încredere măcar din punctul ăsta de vedere”. Nu e rea ideea.

Citeşte mai multe despre:

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Recviem pentru mustața lui Dragnea

    19 noiembrie 2019

    Prieten la toartă cu bărbierul austriac al Munților Carpați, Klaus Iohannis a reușit și el performanța de a-i ușui vrabia de sub nări lui Liviu Dragnea, lăsîndu-l orfan de mustață […]

  • Ciuma Roșie biruitoare

    19 noiembrie 2019

    Națiunile se ridică atunci cînd norocul le suflă în pînze. România a prins furtuna norocoasă de acum un secol – cînd, după ce a pierdut un război, și-a dublat teritoriul. […]

  • Fenomenalul domn Cîțu

    19 noiembrie 2019

    Când a încercat, la inițiativa prietenului lui mai inteligent, Lucian Isar, să atace speculativ leul, în 2009, Florin Vasile Cîțu a primit de la Mugur Isărescu un dos de palmă […]

  • Cinci ani de singurătate

    12 noiembrie 2019

    “Politicienii sînt ca scutecele. Trebuie schimbați des și din același motiv.” Vechiul aforism, atribuit lui Mark Twain, n-are trecere la români. Președintele României se schimbă doar o dată la zece […]

  • Barna, puntea suspinelor

    12 noiembrie 2019

    USR, alături de PLUS, părea să se poată transforma într-un partid important. Nu atât de important încât să conducă, prea curând, singur, dar suficient de important încât să înceapă să […]