Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

În episodul trecut vorbisem despre binecuvântarea pe care o reprezintă florile în viața unei administrații locale. Caracterul lor efemer e ca o beție în Rai pentru orice primărie care are de mulțumit clientelă de partid, dar nici nu e atât de rudimentară încât să facă asta furând efectiv cu sacul. Dar asta cu florile nu poate ține la nesfârșit. E o simplă nișă. Există un nivel superior: parcurile. Nu doar noi, contribuabilii de rând, ne simțim bine în parcuri. Sigur, […]

Ce om să fii să nu îți placă florile, nu? Cum caută ele lumina, cum te îmbie ele la visare atunci când le simți parfumul, cum aduc un zâmbet jucăuș pe chipul persoanei iubite atunci când i le oferi într-un buchet, cum ajung ele să coste un procent bun din bugetul unei primării puse pe fericirea unei firme iubite. N-ai cum, dom’le, n-ai cum. Bucureștiul e orașul ăla despre care toată lumea spune că, dacă ar avea mai multe ronduri […]

De multe ori, când oameni din provincie urmăresc știrile zilei la TV, constată cu oarecare supărare că multe dintre informații au în vedere lucruri care se întâmplă în București. Și reacția e undeva prin zona „Da’ ce-mi pasă mie așa tare ce fac ăia acolo?”. Sigur, e o meteahnă care ține puțin și de felul în care suntem educați să ne raportăm la lumea din jurul nostru. Dar, uite-așa, multă lume care altfel nu prea are treabă în Capitală își […]

Urmează o propoziție care pentru 99% din români nu va avea nici o logică: uneori, foarte mulți bani pot fi mult prea mulți. Să explicăm. Cumva, după douăzeci și ceva de ani de când învârtim bani prin diverse feluri de investiții, deși știm că la final ajung în buzunarul cuiva, ne-am obișnuit cu procedura. Cel mult mai sperăm că, dacă tot se fură, măcar să se mai facă ceva. Să fim toți mulțumiți. Mai departe de asta, însă, ne vine […]

Ce nu poți reproșa instituțiilor statului român e o eventuală lipsă a capacității de a conștientiza problemele cu care se confruntă populația. Nicăieri nu o să găsești un șef de instituție, primar, senator sau deputat care să nu știe că are pe lângă el copii defavorizați, fără acces la educație. Nici unul nu va spune că habar nu are de faptul că mulți oameni, care muncesc 12 ore pe zi, trăiesc sub limita sărăciei. Nici unul nu va spune că […]

În această frumoasă zi, oricare ar fi ea, să consemnăm momentul în care mitul disidentului PSD-ist pur și demn de iubire generală se ia și se duce să se arunce-n Bahlui. Mihai Chirica era suflețelul curat al PSD-ului în vremurile în care aproape am și uitat pe cine uram din suflet, dar uite că esența tare iese la iveală indiferent de mărimea sticluței. Adică, la final, așa cum la fotbal joacă două echipe și până la urmă câștigă Germania, în […]

Erau niște vremuri în care Petre Daea ne fascina și ne amuza copios zile întregi. Firea lui jucăușă, limbajul parcă scos din snoavele lui Ion Creangă, apucăturile lui de mascotă a unui popor barbar… băi, erau geniale. Până când nu au mai fost. Au venit alții, cu resurse de umor involuntar mult mai mari și am uitat de Petrică Oaea. Eh, dar un lucru e sigur: nici atunci și nici acum nu se întreabă nimeni ce mama naibii făcea, mai […]

Dacă te uiți cu atenție la marile investiții pe care le fac multe dintre comunele și orașele românești, ai impresia că până și administrațiile din țara asta și-ar lua ranița-n spate și ar pleca pe dealuri. Sigur, la ele se manifestă puțin altfel problema asta, având în vedere că marile diferențe țin de faptul că unele chiar se duc în vârf de deal, cu precizarea că ranița din posesie e plină de bani. Bani promiși pentru investiții. Cum e cazul […]

„[…] şi s-a făcut marea uscat, că s-au despărţit apele.” Eh, povești. Dacă vreți minuni cu adevărat importante și, spre deosebire de cea a lui Moise, documentate de surse de încredere, faceți alături de noi o călătorie la Galați, unde se întâmplă minuni românești, de secol 21. Aici, la un pas de mare, apele nu se despart. Aici, apele se trag. Se trag și banii din bugetul local, dar asta chiar nu ne-a încurcat vreodată. Dacă iei un urbanist dimineața, […]

Pentru câteva secunde, să ne așezăm pe un balcon cu vedere la România și să medităm la ceva: vă invit să vă gândiți la modul în care noi, ca țară, ne raportăm la investițiile eșuate. Se tot vorbește despre felul în care nu avem o cultură a eșecului și nu suntem suficient de maturi ca societate pentru a gestiona o nereușită. Eh, dar cum facem noi când ceva în care am pompat bani mulți se dovedește a fi o prostie […]

E foarte posibil ca, peste mulți, mulți, foarte mulți ani, României să îi fie recunoscut meritul de a fi fost țară-pionieră în ceva ce s-ar putea numi „turism fără oameni”. Sigur, la ora actuală nu face nimeni așa ceva, dar pe măsură ce lucrurile vor evolua (sau nu), filozofia turistică a României ar putea să devină echivalentul turistic al unui gen literar. Pare atât de greu de crezut că peste ani și ani vor fi mai multe țări care să […]

Auzim foarte des și uneori chiar din gurile noastre nerecunoscătoare că românii sunt o nație căreia îi lipsește în mod profund capacitatea de a se organiza. De a face lucrurile „ca la carte”. De a face lucruri bine făcute. Măcar în anul centenarului ar trebui să ne regăsim mândria și să vorbim despre lucrurile pe care chiar le facem în mod organizat. Cu instituții. Cu protocoale. Cu angajați consecvenți și muncitori. Ca, de exemplu, risipa de bani publici. Pentru asta […]

Când nu te prea duce mintea, e foarte greu să-i prostești pe cei din jurul tău. Motivele sunt destul de evidente. Lucrurile însă devin destul de grave când entitatea pe care nu o prea duce mintea este o primărie. Astfel se realizează combinația fatală pentru cetățean: pe autoritatea locală nu o duce capul, dar are pe mână bani publici cu care se apucă de investiții. Ca să exemplificăm dincolo de teorie, la orice situație ipotetică de risipă de bani publici […]

Deja de ceva timp, problema presei românești e că nu moare. E ca atunci când cineva foarte bătrân, care și-a trăit viața cam cum a vrut, ajunge pe patul de moarte. Și stă, și stă, și la început toată lumea îl vizitează și stă cu bătrânul, după care vizitele sunt tot mai rare. Timpul trece, ăsta duce suferința de pe o zi pe alta și, per total, toată lumea suferă. Eh, cam așa e și cu o foarte mare parte […]

Este timpul să demontăm un mit. Ne vom referi la mitul conform căruia viitorul în materie de business le aparține celor care produc în domeniul IT și al tehnologiei viitorului. Spun unii că asta e cheia succesului în următorii câțiva zeci de ani și că pe astfel de domenii trebuie să ne concentrăm energia. Nimic mai fals. Cel puțin în România, unde cea mai profitabilă activitate rămâne și în acest an cocoșarea bugetelor administrațiilor locale. Există firme a căror singură […]

Este că v-am zis? Este, evident. Sigur, nu e nici un motiv de laudă să prevezi faptul că politicienii vor înșeua bugetul centenarului până când acesta va rămâne numai piele și os și va ajunge pe jumătate mort, în vreun șanț, pe la începutul anului 2019, când toate tonele de artificii se vor fi oprit din a ne distrage atenția de la tâmpeniile ce se întâmplau jos în timp ce noi priveam aiurea în sus. Era, cum spuneam, evident. Ca […]

Rămași cu capul în „epoca de aur” în care sportul era o chestie ce se practica la modul haiducesc, cu multă dăruire și mai puțină știință de carte, ne-am trezit de câțiva ani într-un univers sportiv străin nouă. Un univers cu mulți bani, cu brand-uri la care în comunism doar visam, acum aterizate ca sponsori principali la marile brand-uri sportive create în timp ce noi vegetam în tranziția anilor ’90 și, per ansamblu, un fenomen în fața căruia arătăm de […]

Când se vorbește despre unde suntem ca țară, discuția ajunge de fiecare dată la felul în care sectorul privat este năpăstuit cu consecvență de către stat. De când cu IT-ul, s-a format o nouă clasă de victime ale sistemului. Și în multe cazuri așa și e. Când înainte de prânz ai de făcut contabilitatea într-un fel și la întoarcere găsești pe birou trei alte noi taxe pe care să le plătești fără a tăia din salariul angajatului, asta sigur nu […]

Când te miri ce autorități locale din vreun oraș din România se apucă de “schimbat fața orașului” cu vreo investiție de mare amploare, de regulă te trece un fior pe șira spinării. E o frică absolut logică, pentru că experiențele anterioare ne-au demonstrat că ideile de felul acesta nu prea au un sfârșit fericit. E ceva în filozofia investițiilor revoluționare făcute de stat. Ceva îmbrăcat în speranță pentru viitor, dar cu miez de idee stătută și expirată de când lumea. […]

Nu că e chiar amuzant să scrii despre ce se mai întâmplă la Ministerul Turismului. În primul rând, în materie de ministere, e cam ca Sportul Studențesc la fotbal. Are tradiție, era pe vremea lui Udrea un nebunatic și jumătate, dincolo de niște momente de existență efemeră nu a făcut absolut nimic și acum a dispărut în flăcările anonimatului. Marea diferență între echipele de fotbal și ministere stă însă la momentul dispariției și însemnătatea lui: când nu mai auzi de […]

romania100
Editoriale
  • Piața Victoriei teleormănenilor asupra românilor de pretutindeni

    14 august 2018

    După ce  a adus drept jertfă o fecioară neprihănită cu chistolul la jartieră, aruncînd-o dincolo de gardurile de protecție ale Guvernului în ghearele balaurului cu mai multe capete, Jandarmeria Română, […]

  • Muieutică și adevăr

    14 august 2018

    Pietroaiele care au zburat vineri seară spre jandarmi s-au întrupat dintr-un cuvînt. Așa a profețit domnul Liiceanu și așa s-a întîmplat. Revoluția a urmat, ascultătoare, drumul indicat de cele patru […]

  • Jandarmurdăria

    14 august 2018

    Concluzii după ridicarea norului de fum și gaze lacrimogene: 1) Jandarmeria nu poate fi judecată cu aceeași măsură cu care îi judecăm pe cei care au participat la protest. Nu […]

  • Scopul scuză mijloacele de tracțiune ale partidelor

    7 august 2018

    Săptămîna trecută, Klaus Iohannis și-a lăst bicicleta la poartă și a intrat călare pe Dragnea în Ierusalimul liberal, în aplauzele zarafilor. Oricît de deșelat ar arăta Dragnea și oricîte măgării […]

  • Procurorul Poporului

    7 august 2018

    Din adîncul temniței, cocoșat de o pedeapsă cît eternitatea, judecătorul Mircea Moldovan, numărător de voturi la alegerile prezidențiale din 2009, povestește frauda. Moldovan era atunci membru al BEC, vicepreședinte al […]